Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a dezbătut luni seară o rezoluție pentru comemorarea Revoluţiei din decembrie 1989, chiar în ziua în care se împlinesc 30 de ani de la debutul evenimentului ce a schimbat istoria României. Rezoluția ar urma să fie adoptată în ședința de joi a forului legislativ de la Strasbourg.

Dezbatere in Parlamentul EuropeanFoto: europarl.europa.eu

Este prima poziție oficială a Parlamentului European pe tema Revoluției din România.

Dezbaterea a avut loc în deschiderea sesiunii plenare a Parlamentului European. Comisia Europeană (reprezentată de comisarul european pentru transport Adina Vălean), a susținut o declarație în plen, aceasta fiind urmată de intervenții ale liderilor grupurilor politice și ale altor europarlamentari prezenți la dezbatere. Cei mai mulți dintre cei care au avut intervenții au fost ale europarlamentarilor români.

Declaratii Adina Vălean, reprezentanta Comisiei Europene:

  • Sunt onorată să mă aflu aici, când comemorăm acest eveniment atât de important pentru România şi pentru întreaga Europă.
  • Pe 16 decembrie 1989 Revoluţia română a început la Timişoara. Acesta a fost primul pas pentru reîntoarcerea României şi a românilor în Europa, după decenii de izolare impusă, bazată pe divizări artificiale între Est şi Vest.
  • Revoluţia română a fost cel din urmă act al mişcărilor populare anticomuniste din Europa Centrală şi de Est şi cel mai sângeros: peste 1.000 de oameni au plătit preţul vieţii în acele zile.
  • În acea iarnă din 1989 românii au luptat pentru libertate, drepturi fundamentale, domnia legii şi democraţie. Aceste valori constituie fundamentul Europei noastre aşa cum o ştim astăzi, dincolo de diferenţele de limbă, de rasă sau tradiţii.
  • Iar perpetuarea acestor valori, a drepturilor fundamentale, a domniei legii trebuie să constituie în continuare un motor al unităţii europene.
  • Violența cu care regimul comunist a încercat să reprime aspirațiile de libertate şi democraţie ale românilor par azi la ani lumină pentru România, acum parte din UE.
  • Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu va mai cunoaşte regimuri totalitare, penurie şi izolare şi de aceea trebuie să privim către viitor şi să aplicăm aceste principii în primul rând în relaţia cu ţările din imediata vecinătate
  • Mai este încă un drum de parcurs, călătoria noastră către o convergenţă deplină cu nucleul Uniunii Europene este în plină desfăşurare. Monitorizăm în continuare situaţia statului de drept, dar România este plină de resurse. Ţara are foarte multe avantaje de care se poate prevala, are multe şanse în tehnologia informaţiilor.
  • Noul Pact ecologic al Uniunii Europene şi-a asumat obligaţia de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Sistemele de mobilitate trebuie actualizate astfel încât şansele pentru muncă şi pentru dezvoltare să fie egale pentru noi toţi în Europa.
  • În România, sprijinul pro-european este la nivel record, astăzi peste 72% dintre români spun că au beneficiat de pe urma aderării României la UE, iar acest lucru este documentat şi de prezenţa la vot mai mare decât media europeană la alegerile europarlamentare din acest an.
  • În 1989, când imaginile haotice au apărut la televizor înfăţişând evenimentele violente din Revoluţia română, în acel moment România a început să se întoarcă înapoi alături de celelalte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est.

Traian Băsescu (PPE):

  • Mulțumesc grupurilor parlamentare care au susținut dezbaterea acestei rezoluții
  • Exact astăzi se împlinesc 30 de ani de la momentul când Timisoara a răbufnit, de la un eveniment aparent banal.
  • Revolutia s-a extins in toate orasele tarii, oamenii au ieșit în stradă. Românii au fost în fața gloanțelor armatei, care a tras în popor. Brutalitatea regimului s-a vazut din cele peste 1.000 de vieți pierdute
  • Este un moment in care romanii au spus nu hotarat, iar astazi sunt in UE, in NATO, acolo unde ne este locul
  • Dorința de a reveni în rândul familiei europene a fost mai puternic decât frica
  • Uniunea Europeană este si despre interdicția dictaturilor pe teritoriul UE.

Dacian Cioloș (Renew Europe):

  • Câteva sute de oameni au indraznit atunci sa se opuna regimului totalitar. La Timisoara s-au tras primele focuri de arma. Azi in PE îi omagiem pe acei oameni
  • Noi trebuie să luptăm pentru ca niciodată oamenii să iasă în stradă și să moară pentru libertatea lor

Siegfried Mureșan (PPE):

  • Cuvântul-cheie al dezbaterii de astăzi trebuie să fie comemorare. Trebuie astăzi să ne gândim mai mult decât oricând la cei 1.142 de români care și-au pierdut viața în zilele Revoluției române.
  • În timp ce, în alte țări europene, regimul comunist a putut fi înlăturat pe cale pașnică, la noi, în România, acest lucru a necesitat sacrificiul vieții a 1.142 de persoane, mulți dintre aceștia fiind tineri. Aceștia au luptat pentru democrație, pentru libertate, pentru libertate de exprimare și, astăzi, trebuie să ne gândim la ei.
  • De-a lungul ultimilor 30 de ani, mereu românii au continuat această luptă. Au luptat pentru valori europene și pentru câștigarea locului României în Uniunea Europeană și consider că noi, toți cei 751 de europarlamentari din toate cele 28 de state membre, avem datoria să apărăm valorile pentru care românii și-au pierdut viața în decembrie 1989: democrație, libertate, libertate de exprimare, dreptate și să facem toate eforturile pentru continuarea procesului de integrare europeană și pentru conviețuirea pașnică a tuturor națiunilor în interiorul UE.

Vlad Marius Botoș (Renew Europe):

  • Trebuie să știm cine sunt responsabili pentru măcelul din decembrie 1989, pentru ca eroii noștri să poată să se odihnească în pace.

Dan Motreanu (PPE):

  • România are nevoie de adevăr. Încă astăzi în România nu se cunosc vinovații. Atât timp cât nu sunt cunoscuți oficiali responsabilii pentru victimele Revoluției... Avem nevoie de adevăr cât mai repede și pentru totdeauna.
  • România a suferit foarte mult pentru că acești vinovați nu au fost descoperiți imediat după Revoluție

Lorant Vincze (PPE):

  • Retragerea disticției lui Laszlo Tokes este o mare nedreptate
  • Din respect pentru cele peste 1.000 de victime, la 30 de la Revoluție, e nevoie să se facă lumină, pentru a face dreptate și pentru a repara crimele și pagubele regimului comunist

Maria Grapini (S&D):

  • Vin de la Timișoara. Exact acum 30 de ani eram pe stradă la Timișoara. A fost o revoltă populară, au ieșit oamenii din fabrici, au ieșit în stradă
  • Daţi-mi voie, că este comemorare, să fac o plecăciune în faţa miilor de morţi, în faţa timişorenilor care s-au sacrificat primii, în faţa românilor care au ieşit fără arme, cu braţele deschise în faţa celor care au venit să îi împuşte, pur şi simplu să îi împuşte
  • Cred că avem datoria, dragi colegi şi instituţii europene, să respectaţi poporul român. Poporul român este pro-european. Nu vă luaţi după informaţii şi după anumiţi conducători, poporul român este pro-european. Locul nostru este în UE
  • Din respect, acum la 30 de ani, cer Comisiei, Consiliului şi Parlamentului să respecte drepturile românilor, cetăţeni europeni. Și daţi-ne credibilitate, pentru că, da, în 30 de ani, România s-a schimbat mult. Poate nu ştiţi cât, dar vă invităm acasă la noi
  • Români dragi, oriunde veţi trăi, vă cer unitate, solidaritate şi iubiţi-vă ţara!

Adina Vălean are cuvântul de încheiere:

  • Vreau să le mulțumesc celor care au pus pe ordinea de zi această dezbatere. Aștept cu interes votul asupra rezoluției în ziua de joi

Rezoluția ar urma să fie adoptată în ședința de joi a forului legislativ de la Strasbourg, la ora 13.00 (ora României).

Dezbaterea acestei rezoluții despre Revoluția Română a fost introdusă pe ordinea de zi a ultimei sesiuni PE din acest an la propunerea grupului popularilor europeni (PPE).