Andrei Ursu, despre achitarea torționarilor tatălui său: Securitatea mai are încă posibilităţi de a influenţa oameni din justiţie

de MH     HotNews.ro
Miercuri, 23 octombrie 2019, 14:35 Actualitate | Esenţial


Gheorghe Ursu
Foto: Andrei Ursu/observatorcultural
Decizia Curții de Apel București de achitare a torționarilor lui Gheorghe Ursu arată că, la 30 de ani de la Revoluție, Securitatea mai are încă posibilităţi de a-i influenţa pe unii dintre oamenii din justiţie, afirmă Andrei Ursu, fiul disidentului. El spune că la proces au fost audiați ca martori în jur de 20 de foşti ofiţeri de securitate, majoritatea cu grad de generali şi colonei în SRI. Andrei Ursu speră ca judecătorii de la instanța supremă - care vor da sentința finală - "să fie oameni verticali, cu curaj".

În 17 octombrie, Curtea de Apel București a decis schimbarea încadrării juridice în cazul foștilor ofiţeri din cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, din infracțiuni contra umanității în tratamente neomenoase și i-a achitat pentru această infracțiune.

Într-un articol publicat miercuri în "Observator Cultural", Andrei Ursu spune că decizia de achitare a fost un şoc pentru toţi cei care cunosc dosarul asasinării lui Gheorghe Ursu, un dosar în care actele de tortură sunt probate prin zeci de mărturii şi documente.

Fiul disidentului Gheorghe Ursu afirmă că decizia instanței supreme arată că Securitatea mai are încă posibilităţi, directe sau subliminale, de a-i influenţa pe unii dintre oamenii din justiţie și menționează că la proces au fost chemați ca martori în jur de 20 de foşti ofiţeri de securitate, majoritatea cu grade de generali şi colonei în SRI.

"Trebuie înţeles că în propaganda de reabilitare a securiştilor nu este vorba doar de reputaţia lor (deşi îmi închipui că nu le-a fost uşor să trăiască cu ura poporului „la vedere“, după Revoluţie). E vorba – pentru că m-aţi întrebat de­spre semnificaţia achitării în cazul nostru – mai ales despre impunitatea ofiţerilor de se­curi­tate. Sunt multe alte cazuri, chiar şi dosare – de oameni bătuţi, torturaţi, dispăruţi, supuşi altor forme de abuz şi umilinţă – inclusiv, de pildă, represiunea împotriva muncitorilor care s-au revoltat la Braşov, în 1987. Numai în acel dosar au fost implicaţi zeci, dacă nu sute de securişti", afirmă Andrei Ursu.

El mai spune că "o condamnare, prima pentru infracţiuni contra omenirii (în acest caz, prin tortură) a unor securişti în România, ar fi constituit un precedent periculos pentru sute de alţii ca ei".

"Se pare că unii magistraţi încă nu sunt în stare să o facă. Sperăm să vedem cât mai repede motivaţia acestei decizii. Şi mai ales, sperăm că judecătorii de la Înalta Curte să fie oameni verticali, cu curaj", adaugă Andrei Ursu.

Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.

Procurorii susţin că, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul Miliţiei Bucureşti, în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate.

Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care "au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă".

Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii (printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu), Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor" cu aceştia.

Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui.

Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului.

Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare, invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani, pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















1607 vizualizari

  • -5 (5 voturi)    
    asta n-a citit MCV-ul? (Miercuri, 23 octombrie 2019, 15:17)

    Je__ [utilizator]

    acolo scrie alb pe negru, ca judecatorii si procurorii sunt niste fecioare siluite, si politicienii si guvernul sunt violatorii

    deci? cum ar putea securitatea sa influienteze niste judecatori si procurori?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by