Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Cine sunt torționarii disidentului Gheorghe Ursu / Unul dintre ei a lucrat la SRI până la începutul anilor 2000, apoi a ajuns șef în Direcția Vămilor

de G.S.     HotNews.ro
Vineri, 18 octombrie 2019, 9:31 Actualitate | Esenţial


Vasile Hodis
Foto: Centrul de Consultanta Istorica
Torționarii disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați de Curtea de Apel București, decizia nefiind însă una definitivă. Centrul de Consultanță Istorică prezintă, într-un material pe pagina de Facebook a organizației, fișele biografice ale celor doi anchetatori. Acestea au fost redactate în baza documentelor existente în dosarele profesionale ale foștilor ofițeri, aflate astăzi la CNSAS.

Vasile Hodiș

De profesie electrician, Vasile Hodiș s-a născut la 8 septembrie 1953 în comuna Tinca, județul Bihor. După absolvirea a opt clase în 1968, a urmat liceul industrial pentru construcții de mașini din Oradea. Încă din perioada studiilor generale, s-a înscris în Uniunea Tineretului Comunist, devenind membru al acestei organizații la vârsta de 14 ani. Între anii 1973 și 1974, a fost electrician la Întreprinderea chimică „Sinteza” din Oradea, iar în 1974 a satisfăcut stagiul militar la Securitate, UM 0764.

Cu un an înainte, tânărul electrician a realizat probabil că munca în Securitate reprezintă cariera ideală.

Astfel, la 24 octombrie 1973, a solicitat Inspectoratului județean Bihor al Ministerului de Interne să-i aprobe înscrierea la „concursul de admitere în școala militară a Ministerului de Interne, profil Securitate”. Drept argument central al acestei aspirații profesionale indica faptul că prin „munca susținută”, pe care aprecia probabil că avea să o ducă pentru apărarea regimului comunist, va reuși să-și „etaleze calitățile” și să se împlinească personal și profesional.

  • "Solicit aceasta pentru că sunt sigur că, prin munca susținută, voi reuși să-mi etalez calitățile, cunoștințele în vederea realizării personale și profesionale la un nivel superior. În caz că voi reuși și voi fi admis în școala de ofițeri, voi dovedi strădanie pentru a fi exemplu de disciplină și învățătură”.

Admis în anul următor, a absolvit școala de ofițeri de Securitate în 1977, primind gradul de locotenent. În același an, a fost acceptat și membru de partid. În anii în care a fost elev al școlii de ofițeri de Securitate, era caracterizat drept un ins „sociabil”, „destul de calm”, „echilibrat”, dar care își regăsea cu „ușurință calmul” atunci când se enerva. Se mai evidenția că nu „era întotdeauna suficient de ambițios și perseverent” dacă nu i se apreciau „rezultatele muncii”.

În schimb, aprecierile pozitive îl stimulau și mobilizau. Între anii 1974 și 1984, a fost ofițer al unității speciale F – Filaj, pentru ca din martie 1984 să fie transferat la Direcția de anchete penale a Securității, unde i-a anchetat pe cei ce se răzvrăteau împotriva regimului comunist până în decembrie 1989. În perioada în care a lucrat în Securitate, a urmat și Facultatea de Drept. Din anii în care a fost anchetator penal de Securitate, au rămas mai multe notări de serviciu. Cea despre activitatea sa din 1985, an în care a fost unul dintre anchetatorii lui Gheorghe Ursu, indică unele dintre cazurile în care a lucrat acesta. Se evidențiază totodată că era pasionat de activitatea sa.

  • "Dînd curs recomandărilor făcute în notarea de serviciu anterioară și dovedind receptivitate la îndrumările și orientările în fiecare caz ce l-a avut de rezolvat, ofițerul a înregistrat progrese evidente pe linia dezvoltării deprinderilor tactice și metodice necesare lucrătorului de cercetare penală. Ca urmare, a efectuat lucrări a căror calitate corespund nivelului de exigență cerut de etapa actuală. Singur sau în conlucrare cu alți ofițeri a cercetat cetățeni străini care au săvârșit fapte infracționale pe teritoriul țării noastre și a participat la documentarea unor acțiuni și manifestări dușmănoase comise de cetățeni români. […] În cercetările efectuate a dovedit pasiune și dăruire militând cu consecvență pentru aflarea adevărului în fiecare caz pe care l-a primit pentru soluționare”.

Pe lângă pasiunea arătată în anchetele împotriva „dușmanilor poporului”, Hodiș dovedise anterior că era și un bun executant al ordinelor. De altfel, în timpul procesului a declarat că doar a îndeplinit comenzile primite. După 1989, a lucrat în SRI până la începutul anilor 2000. Ulterior, a fost director al Direcției juridice din Direcția Vămilor și apoi al aceluiași departament de la Agenția Domeniilor Statului.

Marin Pîrvulescu

De profesie lăcătuș montator de locomotive cu abur, Marin Pîrvulescu s-a născut la 24 ianuarie 1940 în comuna Perieți, județul Olt. În 1954, după absolvirea școlii generale din localitatea natală, a urmat o școală profesională cu specific agricol în Caracal. Membru UTM din 1954 și de partid din 1960, a lucrat între anii 1957 și 1963 la Depoul CFR Piatra Olt. În acea perioadă, a absolvit și liceul la forma de învățământ seral. În 1963, a fost recrutat pentru a urma Școala de ofițeri ai MI, depunând la acceptarea în corpul ofițerilor de Securitate clasicul jurământ al acelor ani. Marin Pârvulescu jura să fie un „luptător dârz, cinstit, curajos, disciplinat și vigilent”, să-i urască pe toți „dușmanii” regimului, dar și să fie pedepsit dacă va încălca acest jurământ:

  • „Jur să fiu luptător dârz, cinstit, curajos, disciplinat și vigilent, să păstrez cu strictețe secretul profesional și de Stat, să păstrez cu grijă avutul militar și obștesc, SĂ EXECUT FĂRĂ ȘOVĂIRE REGULAMENTELE MILITARE ȘI ORDINELE ȘEFILOR. JUR SĂ URĂSC DIN ADÂNCUL FIINȚEI MELE PE TOȚI DUȘMANII PATRIEI ȘI AI POPORULUI MUNCITOR. Jur să fiu gata oricând la ordinul Guvernului, să lupt pentru apărarea Patriei mele, Republica Populară Română, cu toată dârzenia și priceperea, neprecupețind sângele și viața mea, pentru dobândirea victoriei depline asupra dușmanilor. DACĂ VOI CĂLCA JURĂMÂNTUL MEU, SĂ MĂ LOVEASCĂ PEDEAPSA ASPRĂ A LEGII REPUBLICII POPULARE ROMÂNE ȘI SĂ-MI ATRAG URA ȘI DISPREȚUL OAMENILOR MUNCII”.

După absolvirea școlii de ofițeri, a fost numit anchetator la Direcția de anchete penale a Securității. A fost anchetator de Securitate până în decembrie 1989. În perioada școlarizării, Marin Pîrvulescu a fost inițiat treptat în activitatea de securist, asistând la mai multe cercetări penale, iar apoi a participat „personal” la cercetarea unor persoane reținute de Securitate. Era descris drept un elev cu „putere de muncă, organizat” și „avid de noi cunoștințe și modest”. I se recomanda viitorului ofițer „să acorde mai multă atenție îmbogățirii culturii generale”, ceea ce indică lipsurile pe care le avea în acest domeniu. Suplinea această lacună printr-o „pregătire generală de specialitate și politică” bună.

În anii în care a fost ofițer de Securitate, a absolvit și Facultatea de Drept. Într-o notare de serviciu din 1986, care se referă însă la activitatea lui Marin Pîrvulescu din 1985, an în care a fost unul dintre anchetatorii inginerului Gheorghe Ursu, se evidențiază că „a dovedit discernământ politic” în soluționarea anchetelor, dar și că a avut de anchetat persoane arestate pentru „acțiuni de propagandă ostilă” și răspândire de „înscrisuri cu conținut dușmănos”. „Discernământul politic” în soluționarea anchetelor ce îi erau repartizate pare să fie una dintre caracteristicile sale. Această însușire a sa este remarcată de superiorii lui și în notarea de serviciu pentru anul 1988:

  • „Participând la efectuarea cercetării la fața locului într-un caz suspect de diversiune, a contribuit, în mod calificat, la stabilirea cauzelor reale care au determinat producerea evenimentului și a persoanelor răspunzătoare. Prin tactica adecvată adoptată în cercetarea unor elemente așa-zis protestatare și măsurile oportune de finalizare propuse, ofițerul a dovedit un dezvoltat spirit de orientare și discernământ politic”.

Spre deosebire de celălalt ofițer de Securitate judecat pentru uciderea lui Gheorghe Ursu, cariera de ofițer a lui Marin Pârvulescu s-a încheiat la scurt timp după decembrie 1989, mai scrie Centrul de Consultanță Istorică.

Curtea de Apel București a decis, joi, schimbarea încadrării juridice în cazul foștilor ofiţeri din cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, din infracțiuni contra umanității în tratamente neomenoase și i-a achitat pentru această infracțiune, potrivit Mediafax. Schimbarea încadrării juridice a fost deciză pe motiv că legea mai favorabilă este Codul penal din 1968.

Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul Miliţiei Bucureşti, în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate.

Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului. Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare, invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani, pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















6730 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version