Giorgiana Hosu a retras cererea de încetare a delegării Oanei Schmidt-Hăineală din funcţia de procuror-şef adjunct DIICOT, formulată în urmă cu o zi de Felix Bănilă, înainte de a-și da demisia de la conducerea acestui parchet, potrivit unui document consultat de HotNews.ro.
Miercuri, înainte de a-și depune demisia de la șefia Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Bănilă a trimis CSM o cerere de încetare a delegării Oanei Schmidt-Hăineală. Retragerea cererii a fost formulată în aceeași zi.
Oana Hăineală ocupa funcția de procuror-șef adjunct din luna iulie, când a fost delegată pe acest post și este unul dintre procurorii care instrumentează dosarul Caracal.
Oana Schmidt Hăineală a fost vicepreşedinte al CSM, secretar de stat în Ministerul Justiţiei în perioada adoptării celebrei Ordonanțe 13 şi fost şef al Corpului de control al lui Tudorel Toader. Hăineală, procuror la Parchetul Curții de Apel Bacău, era considerată o apropiată a lui Felix Bănilă, pe care ea l-ar fi propus fostului ministru al Justiției Tudorel Toader. Mai multe voci din Justiție susțin că Hăineală este una dintre persoanele care au contribuit la plecarea lui Bănilă din fruntea DIICOT iar astfel s-ar explica gestul de acum al lui Bănilă de a o înlătura din conducerea DIICOT.
Reamintim că după ce președintele Iohannis i-a cerut luni demisia, Felix Bănilă a lăsat să se înțeleagă că dorește să rămână în fruntea DIICOT.
CITEȘTE ȘI:
Hăineală a ocupat, pentru un an, și funcţia de şef al Corpului de Control al Ministerului Justiţiei, până în ianuarie 2019. Tudorel Toader, ministrul Justiţiei de la acea vreme, declara că a numit-o pe Hăineală şef al Corpului de Control pentru că are o experienţă bogată la GRECO.
Oana Schmidt Hăineală a fost secretar de stat în Ministerul Justiției, în perioada în care Florin Iordache era ministru, și a fost audiată ca martor în dosarul în care DNA a anchetat modul în care a fost adoptată controversata Ordonanță de Urgență 13. Presa a relatat la acea vreme că Hăineală ar fi contribuit la redactarea OUG. De altfel, Hăineală a fost revocată din funcție în contextul scandalului OUG 13, la solicitarea procurorului general de atunci Augustin Lazăr.
Cine este Giorgiana Hosu
Giorgiana Hosu, propunerea fostului ministru al Justiției Tudorel Toader pentru funcția de adjunct DIICOT, a primit aviz favorabil din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în 9 octombrie 2018. Ea era însă în funcție din luna august, fiind delegată pentru 6 luni.
Hosu a fost adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituției. După ce Alina Bica și-a dat demisia în 2015 din funcția de procuror-șef al instituției, Giorgiana Hosu a preluat interimatul la șefia instituției.
Giorgiana Hosu a pierdut, în anul 2015, cursa pentru șefia DIICOT, aceasta fiind câștigată de Daniel Horodniceanu.
Printre dosarele instrumentate de ea se numără și cel al omului de afaceri israelian Sorin Beraru, care a fost cercetat pentru fraudarea cu peste 3,5 milioane de dolari a societăţii CICO. După ce a încercat să o mituiască pe Giorgiana Hosu cu jumătate de milion de euro pentru a renunţa la anchetă, Sorin Beraru a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Ea s-a ocupat și de dosarul omului de afaceri Hassan Awdi, condamnat la opt ani închisoare în dosarul falimentării CFR Mesagerie și pe cel al lui Omar Hayssam, care a primit 24 de ani şi patru luni închisoare în dosarul "Manhattan".
Dan Hosu, soțul Giorgianei Hosu, a fost reținut de DNA în dosarul privind S.C Carpatica Asig S.A, însă judecătorii instanței supreme au respins cererea de arestare preventivă, el fiind plasat sub control judiciar. La acea vreme, unele voci susțineau că dosarul soțului său ar fi fost unul dintre motivele pentru care aceasta a pierdut concursul pentru șefia DIICOT. Dan Hosu, în calitate de administrator al unei firme, a fost acuzat de trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi dare de mită. DNA l-a trimis în judecată în anul 2017.
1
11
