Românii din străinătate vor putea vota la primul tur al alegerilor prezidențiale între 8 și 10 noiembrie și între 22 și 24 noiembrie pentru cel de al doilea tur, iar una dintre principalele condiții pentru înființarea de secții de votare în străinătate este ca alegătorii să se preînregistreze pe platforma online a Autorității Electorale Permanente (AEP), a declarat, miercuri, președintele AEP, Constantin Mitulețu-Buică.
În condiţiile în care data pentru primul tur al alegerilor este 10 noiembrie, românii din vor putea vota, conform noii legii promulgate marți, în perioada 8 - 10 noiembrie, iar pentru al doilea tur de scrutin perioada în care se poate vota în afara țării este 22 - 24 noiembrie. Secţiile de votare din afara țării vor fi deschise vineri între orele 12-00 - 21-00, iar sâmbătă şi duminică între 7.00 și 21.00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23.59.
Românii din străinătate trebuie să se preînregistreze pentru alegeri
Președintele AEP a spus că instituția a primit și primește în continuare solicitări de înfiinţare de secţii de votare în străinătate, la misiunile diplomatice, iar cel mai important este ca românii să se preînregistreze, pentru a ști exact câte secții sunt necesare. "Baza trebuie să fie preînregistrarea, pentru a crea secţie de votare, pentru că la nivelul consultărilor se întâlnesc 100 - 200 de cetăţeni".
Șeful Autorității Electorale a spus că misiunea diplomatică din Germania a cerut înfiinţarea a 100 de secţii de votare şi are o evidenţă, dar nu cu nume, prenume şi cod numeric personal, în timp ce pentru Austria au fost cerute 46 de secții de votare.
"Îi rugăm pe cetăţeni, chiar dacă participă la aceste întâlniri, să se preînregistreze. O pot face exact aşa cum susţin o petiţie online. Intră pe platforma online a AEP, dau copia actului de identitate şi se preînregistrează pentru a înfiinţa secţie de votare. Potrivit legii, este nevoie în principal de preînregistare pentru a şti cu certitudine că cetăţenii îşi doresc", a afirmat Mitulețu-Buică.
El a susținut că există state care se opun înfiinţării secţiilor de votare în afara misiunilor diplomatice, dar și în interiorul acestora. "Sunt state care nu mai creează posibilitatea statului român de a înfiinţa secţii de votare şi se opun cu vehemenţă de a înfiinţa secţie de votare în afara misiunilor diplomatice. Avem state care spun că nici măcar în cadrul misiunilor diplomatice să nu mai fie înfiinţate. Se poartă discuţii, aşa cum avem informări de la misiunile diplomatice, pentru a facilita fie Ministerul de Externe al statului gazdă, fie Ministerul de Externe al României, pentru a putea deschide cât mai multe secţii de votare sau cel puţin pentru a menţine secţiile de votare din misiunile diplomatice".
Cum se va desfăşura votul în secţiile din străinătate
- Listele electorale permanente din străinătate sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
- Alegătorul semnează pe un dispozitiv informatic.
- Cetăţeanul se prezintă la operatorul de calculator, îi dă actul de identitate, se scanează informaţiile, se preiau CNP, nume şi prenume. Este verificat dacă are drept de vot și dacă nu a mai votat.
- Operatorul primeşte mesajul pe tabletă, semnează şi alegătorul poate deja să îşi exercite dreptul de vot. Primeşte ştampila și buletinul de vot.
Florin Mituleţu-Buică a precizat că, dacă la europarlamentare au existat două tablete la fiecare secţie de votare, la prezidenţiale vor putea exista chiar şapte dispozitive într-o secţie.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, marți, legea în materie electorală, prin care votul în diaspora pentru alegerile prezidenţiale este extins la trei zile, astfel încât să nu mai fie cozi interminabile la secțiile de votare, iar unii români să nu apuce să voteze. Legea introduce, de asemenea, votul prin corespondență și votul electronic.
0
2
