Zeci de personalități din lumea academică se implică în scandalul generat de posibilitatea ca o parte din curtea Muzeului ”Grigore Antipa” să fie cedată pentru construirea Muzeului Holocaustului și îi transmit premierului Viorica Dăncilă o scrisoare în care spun că orice discuţie privind înstrăinarea unei părţi din terenul de la "Antipa” este "complet neavenită în contextul nevoii imperioase de extindere şi dezvoltare a muzeului".

Muzeul AntipaFoto: Ministerul Culturii

Revoltate de planul de înstrăinare a unei însemnate suprafețe de teren a muzeului Antipa, peste 50 de personalități din lumea academică și din societatea civilă le scriu premierului Viorica Dăncilă și ministrului Culturii, Daniel Breaz.

Demersul a fost inițiat de cercetătorul Cristian Lascu, în contextul discuțiilor privind o posibilă înstrăinare a unei suprafețe de 5.300 de metri pătrați din parcul Muzeului Antipa pentru construirea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România. Semnatarii își declară susținerea față de înființarea acestei noi instituții de cultură, dar spun că Guvernul trebuie să găsească o soluție care să nu afecteze Muzeul Antipa, monument istoric de importanță națională.

Ce spun semnatarii documentului:

  • "Semnatarii acestei scrisori au luat act cu surprindere de apariția în spațiul public a unor informații privind o posibilă înstrăinare a unei suprafețe de 5.300 de metri pătrați din parcul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ MNINGA) în vederea realizării unei alte construcții, respectiv a Muzeului Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.
  • Considerăm că orice discuție privind înstrăinarea unei părți din parcul Muzeului Antipa este complet neavenită în contextul nevoii imperioase de extindere și dezvoltare a Muzeului Antipa. Ne exprimăm, totodată, susținerea deplină pentru poziția exprimată deja de conducerea instituției potrivit căreia păstrarea intactă a suprafaței de teren ce aparține muzeului este de o importanță majoră, fiind garantul existenței și dezvoltării Muzeului Antipa și unica sa posibilitate de extindere.
  • Dezvoltarea patrimoniului și diversificarea activităților muzeului din ultimii 100 de ani au amplificat nevoia de spatiu. Muzeul Antipa se confruntă cu o nevoie imperioasă de suplimentare a spațiului de depozitare pentru colecțiile sale în continuă creștere, de un spațiu adecvat pentru organizarea de expoziții temporare de anvergură, dar și de spații noi de expunere. Toată această dezvoltare nu poate fi susținută în lipsa posibilității de extindere a Muzeului.
  • Considerăm că, în situația în care ar exista o soluție pentru realizarea unei construcții în curtea Muzeului Antipa, respectând restricțiile impuse de actualele regulamente urbanistice, aceasta trebuie aplicată cu prioritate pentru extinderea Muzeului Antipa.
  • Susținem pe deplin realizarea unui Muzeu de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, dar ne exprimăm încrederea că Ministerul Culturii și Identității Naționale și Guvernul României vor găsi o modalitate de a oferi un spațiu potrivit acestei noii instituții culturale fără a pune în pericol integritatea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“, monument istoric de importanță națională.
  • Subliniem faptul că Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa“ este una dintre cele mai vechi și prestigioase instituții muzeale din România, decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, fiind primul muzeu asumat și construit de Statul Român în forma în care există astăzi. Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de exemplare și un număr de vizitatori de 311.639 în anul 2018, Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa” este, de asemenea, unul dintre cele mai iubite și vizitate muzee din București și din țară".

Printre semnatarii scrisorii se numără academician prof. univ. dr. Octavian Popescu, decan, Facultatea de Biologie și Geologie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, membrul corespondent al Academiei Române dr. Dumitru Murariu, director Institutul de Biologie al Academiei Române, membrul corespondent al Academiei Române prof. univ. dr. Maria-Luiza Flonta, Facultatea de Biologie, Universitatea București, membrul corespondent al Academiei Române Prof. Univ. Dr. Dan Cogălniceanu, Facultatea de Biologie, Universitatea Ovidius Constanța, membrul corespondent al Academiei Române Prof. Univ Dr. Mircea Flonta, Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucuresti, Prof. Univ. Emerit Dr. Dan-Alexandru Grigorescu, Universitatea București, Președinte de onoare al Geoparcului Dinozaurilor Hațeg, Director științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Conf. Univ. Dr. Marius Skolka, Decan Facultatea de Biologie, Universitatea Ovidius Constanța, Conf. Univ. Dr. Angela Bănăduc, Decan Facultatea de Ştiinţe, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Context

În 21 iunie, Muzeul "Grigore Antipa" a primit de la Ministerul Culturii solicitarea de a răspunde unei adrese venite de la Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătrați din parcul instituției pentru realizarea unei alte construcții.

Anterior primirii acestei adrese, managerul instituției, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul Antipa îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat și pe care nu o dorește,.

Conducerea muzeului a înaintat, tot pe 27 iunie, un răspuns către Ministerul Culturii, prin care își manifestă opoziția față de ideea înstrăinării a 45% din suprafața liberă de construcții a instituției.

Într-un răspuns al Ministerului Culturii la solicitarea Mediafax, se arată că "potrivit inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin H.G. 1705/2006, terenul solicitat se află în administrarea Muzeului Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa». De asemenea, potrivit extrasului de carte funciară, proprietar este Statul Român, prin Ministerul Culturii și Identității Naționale, iar administrator este Muzeul Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa»".

Întrebați cât cântăresc în această situație argumentația și refuzul Muzeului Antipa de a renunța terenul vizat, reprezentanții ministerului au transmis că "muzeul, în calitate de administrator, trebuie să își exprime consimțământul pentru înstrăinarea suprafeței de teren în cauză".

Reprezentanții ministerului mai spun: "În ceea ce privește posibilitatea construirii unui nou muzeu lângă Muzeul «Grigore Antipa», este prematur să ne pronunțăm în acest sens, întrucât sunt necesare o serie de studii tehnice de specialitate pentru a evalua încadrarea în zonă a unei asemenea construcţii".

De cealaltă parte, Toni Greblă, secretarul general al Guvernului, a declara, pe 28 iunie, că terenul pe care se află Muzeul Antipa din București este proprietatea statului, dat în folosință gratuită instituției, dar "folosința poate fi retrasă și atribuită alteia".

Întrebat care sunt procedurile care vor urma refuzului Muzeului Antipa de a se înstrăina aproape jumătate din suprafața parcului, Toni Greblă a declarat: "Nu a fost luată încă o decizie definitivă. Se dorește și Guvernul s-a angajat să sprijine Institutul (Elie Wiesel, n.r.), comunitatea evreiască și Congresul Mondial Evreiesc în a realiza la București un Muzeu al Holocaustului. Ceea ce cred că mai toată lumea sprijină. Acum trebuie identificată o posibilă locație unde să fie ridicat sau amenajat un astfel de muzeu. Am încercat două variante, pe Consiliul General al Municipiului București, niște clădiri reabilitate în centrul vechi al Bucureștiului, dar, din păcate, Consiliul General, din rațiuni numai de el știute, a refuzat prin hotărâre atribuirea unuia din acele două imobile. În această variantă, Institutul Elie Wiesel a început să caute posibile soluții de construire. Una din variante avută în vedere este și acel teren de lângă Muzeul Antipa, care e în administrare (a muzeului, n.r.), în proprietatea statului".

CITEȘTE ȘI:Propunerea ca Muzeul Holocaustului să fie construit în curte la Antipa a fost făcută de Institulul ”Elie Wiesel”. Explicațiile directorului: Este adevărat că zona este protejată, dar asta nu însemnă că nu se pot face construcții acolo