Majoritatea membrilor noului Parlament European, reunit pentru prima dată marţi la Strasbourg, sunt nou-veniţi, iar femeile sunt mai numeroase decât în legislatura trecută, deşi încă minoritare, relatează AFP într-o analiză a structurii noului legislativ comunitar.
58% nou-veniţi
Dintre cei 748 de deputaţi învestiţi marţi (trei aleşi catalani sunt împiedicaţi de către autorităţile spaniole să-şi înceapă mandatul), 436 nu au mai fost niciodată membri ai Parlamentului European, respectiv aproape şase din zece, potrivit bazei de date a AFP, scrie Agerpres. Din cei 312 eurodeputaţi care au experienţă în acest post, majoritatea (293) au avut mandate şi în legislatura precedentă. Slovacii sunt ţara cu cea mai pronunţată reînnoire, cu 85% figuri noi, în faţa Suediei (80%) şi a Franţei (69%). La polul opus, Malta nu a trimis doar 33% eurodeputaţi noi.
Dintre grupurile parlamentare, Identitate şi democraţie (extrema dreaptă) are cei mai mulţi eurodeputaţi noi (81%), urmat de Verzi şi de Liberali (''Renew Europe''), cu 69% fiecare. Fără nicio surpriză, cele două grupuri istorice din Parlamentul European, creştin-democraţii (PPE) şi social-democraţii (S&D) sunt cele care s-au reînnoit cel mai puţin - 41%, respectiv 51%.
Mai multe femei
Noul Parlament European este format din femei în proporţie de 40%. Este cea mai mare proporţie de femei de la primele alegeri europene prin sufragiu universal direct din 1979. La momentul respectiv, doar 16% dintre eurodeputaţi erau femei. Această rată a crescut scrutin după scrutin, ajungând la 37% în 2014.
În acest an, şase ţări - Franţa, Austria, Slovenia, Letonia, Malta şi Luxemburg - au trimis la Strasbourg un contingent paritar. Alte două ţări au trimis chiar mai multe femei decât bărbaţi - Suedia (55%) şi Finlanda (54%). Ciprul este singura ţară care nu a trimis nicio femeie în Parlamentul European. Slovacia (15%), România (22%) şi Grecia (24%) se numără printre ţările în care proporţia femeilor este destul de redusă, notează AFP. Verzii şi liberalii sunt grupurile cele mai apropiate de paritate, cu respectiv 53% şi 47% femei. Dreapta eurosceptică a Conservatorilor şi reformiştilor europeni (32%) şi PPE (34%) sunt cel mai departe de acest echilibru.
Vârste între 21 şi 82 de ani
Noul Parlament European are o medie de vârstă de 50 de ani, aproape aceeaşi ca în precedentele opt legislaturi.
Lituanienii, cu o vârstă medie de 60 de ani, sunt cei mai vârstnici, în timp ce maltezii (44 de ani) sunt cei mai tineri. Eurodeputaţii germani, francezi şi italieni (49 de ani) sunt uşor sub media PE. În ceea ce priveşte grupurile, dreapta europeană este cea mai în vârstă (55 de ani), iar Verzii sunt cei mai tineri (47 de ani). Ecologista daneză Kira Marie Peter-Hansen devine, la 21 de ani, 4 luni şi nouă zile, cea mai tânără eurodeputată din istorie, doborând recordul unei alte ecologiste, nemţoaica Ilka Schroeder, aleasă în 1999. Fostul premier italian Silvio Berlusconi este, la 82 de ani, decanul de vârstă al noului legislativ comunitar.
Parlamentul European, ales în cadrul scrutinului desfășurat în luna mai, s-a reunit marți, la Strasbourg, în prima ședință. Lucrările au debutat cu un incident, deputații Partidului Brexit condus de Nigel Farage întorcându-se cu spatele la sală în momentul intonării imnului Uniunii Europene. Președintele în exercițiu al PE, Antonio Tajani, le-a atras atenția că sunt lipsiți de respect.
Parlamentul European îşi va alege noul preşedintele miercuri, 3 iulie, chiar dacă liderii Uniunii Europene nu vor reuşi să ajungă la un acord privind funcțiile de top din instituțiile europene, a declarat marţi un purtător de cuvânt al legislativului UE, într-o conferinţă de presă.
