Reprezentanți ai victimelor de la mitingul din 10 august, când jandarmii au intervenit în forță, au depus luni la DIICOT o solicitare de informare în legătură cu stadiul cercetărilor din dosarul deschis după plângerea șefilor Jandarmeriei, care au reclamat o presupusă tentativă de lovitură de stat. "Avem un an de când oamenii au fost călcați în picioare la propriu și gazați. Trebuie să primim un răspuns de la autoritățile statului", a declarat, la sediul DIICOT, Marian Rădună, gazat la protestul din 10 august din Piața Victoriei.
Vlad Gheorghe, membru USR, bătut de jandarmi în 10 august, a declarat că, în numele victimelor și al mai multor asociații, a depus la DIICOT o solicitare de informare în legătură cu dosarul privind așa-zisa tentativă de lovitură de stat, în condițiile în care după aproape un an nu există niciun fel de informații.
"Eu am o dublă calitate - și de victimă, și de jurist. Am văzut și eu în spațiul public acea solicitare a DIICOT de a primi dosarul de la Parchetul Militar. În momentul în care Parchetul Militar trimite dosarul la DIICOT nu poate să o facă decât în original, este un dosar care are aproximativ doi metri cubi în acest moment. S-au audiat mii de persoane, s-au vizionat sute, dacă nu chiar o mii de ore de înregistrări. Este un dosar masiv, dar cercetările la Parchetul Militar s-ar opri în momentul în care dosarul vine la DIICOT. Tocmai de aceea noi venim, în numele victimelor și în numele mai multor asociații, inclusiv asociații ale victimelor, inclusiv asociații din societatea civilă care organizează proteste în mod constant, să vedem ce se întâmplă aici pentru că nu trebuie să uităm că plângerea jandarmilor în legătură cu tentativa de lovitură de stat a fost depusă de aproape un an deja la DIICOT și nu știm nimic despre ce se întâmplă cu acest dosar", a spus Vlad Gheorghe.
El a precizat că dosarul privind violențele de la mitingul din 10 august, cercetat de Parchertul Militar, nu poate fi trimis în judecată cât timp DIICOT nu se pronunță pe ceea ce cercetează ei, adică pe dosarul deschis la sesizarea șefilor Jandarmeriei.
La rândul său, Marian Rădună, gazat de jandarmi la mitingul din 10 august, a spus că marți va depune o solicitare și la Parchetul Militar.
"Mâine o să depunem și la Parchetul Militar să vedem dacă mai are nevoie de altceva în afară de rezoluția pe care o așteaptă de la DIICOT. Trebuie să avem răspunsuri. Avem un an de zile de când oamenii au fost călcați în picioare la propriu și gazați. Trebuie să primim un răspuns de la autoritățile statului”, a afirmat Rădună.
Săptămâna trecută, DIICOT a cerut Dosarul 10 august de la procurorii Secției parchetelor militare din Parchetul General. Purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Porime, declara că dosarul a fost cerut pentru a vedea dacă există elemente de conexitate între actele şi faptele ce formează obiectul urmăririi penale între dosarul de la Secţia parchetelor militare şi cel de la DIICOT.
La DIICOT, există un dosar în care se investighează evenimentele din 10 august, deschis ca urmare a unei sesizări depuse în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale (art. 397 din Codul penal).
De asemenea, Secţia parchetelor militare are în lucru un dosar penal în care sunt cercetaţi şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea de intervenţie a jandarmilor, care au intervenit în forță la protestul din Piaţa Victoriei. Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.
Procurorii militari susțin că "mai multe acţiuni sunt suspectate a se circumscrie unor acte menite să determine şi să justifice necesitatea unei acţiuni de restabilire a ordinii publice şi să ajute la crearea aparenţei unei acţiuni legale de intervenţie în forţă a unităţilor de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei din Bucureşti, cu consecinţa vătămării drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire prevăzute de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu consecinţa exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente - acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual şi fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest".
0
1
