Președintele Klaus Iohannis nu va accepta propunerea de numire a lui Titus Corlățean în funcția de viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, au declarat surse politice.

Titus CorlateanFoto: Agerpres

Informația vine după ce premierul Viorica Dăncilă a transmis, în această după amiază, președintelui Klaus Iohannis, propunerile de numire a noilor miniștri pentru portofoliile de viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, ministru al Justiției, ministru al Fondurilor Europene și ministru pentru Românii de Pretutindeni. Pentru portofoliul de viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României a fost propus Titus Corlățean, pentru Ministerul Justiției, Ana Birchall, pentru Ministerul Fondurilor Europene a fost propusă Roxana Mânzatu, iar pentru Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a fost nominalizată Natalia Intotero, care a mai deținut acest portofoliu.

La alegerile prezidențiale din 2014, marcate și ele de cozi interminabile la secțiile de votare din mai multe capitale europene, în urma cărora mii de oameni nu au mai putut vota, Titus Corlățean era ministru de Externe.

Din cauza problemelor la votul din diaspora, Corlățean a demisionat din funcția de ministru al Afacerilor Externe între cele două tururi de scrutin.

În noiembrie 2018, procurorii DNA au clasat dosarul penal în care anchetau împiedicarea românilor din diaspora să voteze la alegerile prezidențiale din 2014. Unul dintre motive a fost refuzul Senatului de a aviza începerea urmăririi penale împotriva lui Titus Corlățean, la acel moment ministru de Externe și parlamentar PSD.

DNA ceruse ca Titus Corlățean să fie urmărit penal pentru abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

În mai 2016, DNA a cerut procurorului general sesizarea Senatului pentru începerea urmăririi a senatorului Titus Corlățean, la acea dată și ministru de Externe, pentru abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

Procurorii spuneau că, în contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, Titus Corlățean "a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte". Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate, afirmau procurorii DNA.

Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv, mai arătau procurorii DNA.

De asemenea, anchetatorii spuneau că a fost vătămat dreptul de vot al românilor din străinătate, prin împiedicarea exercitării acestui drept.