Modificarea procesului de numire a conducerii Secției speciale anchetare a magistraților înlătură Ministerul Public din procedură, afectând rolul constituțional al instituției, arată trei judecători CCR în opinia separată la respingerea sesizării Opoziției, ce reclama neconsituționalitatea înființării Secției.
Opinia separată la sesizarea PNL și USR, respinsă de Curtea Constituțională pe 13 martie, este semnată de judecătorii Daniel Morar, Mircea Minea și Livia Stanciu.
"Pentru argumentele expuse, apreciem că, sub pretextul operaționalizării Secției pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în termenul stabilit de lege, conform voinței legiuitorului primar și înlăturării posibilității unui blocaj instituțional, legiuitorul delegat a adoptat un act normativ cu consecinţe negative în ceea ce privește realizarea rolului constituțional al Ministerului Public, de natură a afecta regimul acestei instituții fundamentale a statului. Mai mult, în mai puțin de 3 luni de la intrarea în vigoare a modificărilor operate asupra Legii nr.304/2004 (Legea nr.207/2018 a intrat în vigoare la data de 23 iulie 2018, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr.90/2018, la data de 10 octombrie 2018), legiuitorul delegat anulează voința legiuitorului primar, înlăturând reprezentanții Ministerului Public din procedura decizională privind numirea procurorilor Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, cu încălcarea principiului separării carierelor celor două magistraturi, validat de Curtea Constituțională prin Decizia nr.252 din 19 aprilie 2018", arată opinia separată la motivarea CCR, potrivit Mediafax.
Prin urmare, OUG 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este neconstituțională, prevederile actului normativ privind modul de constituire a comisiei de concurs și organul competent care dispune numirea în funcțiile de conducere în cadrul Secției încalcă Legea fundamentală.
"Toate aceste consecințe demonstrează neconstituționalitatea prevederilor art.II alin.(2) teza finală și alin.(9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.90/2018. Având în vedere, însă, că aceste dispoziții vizează chiar modul de constituire a comisiei de concurs care realizează selecția candidaților, precum și organul competent să dispună numirea pentru funcțiile de conducere și execuție din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, elemente esențiale ale procedurii derogatorii instituite de legiuitorul delegat, constatăm că neconstituționalitatea lor afectează Ordonanța de urgență a Guvernului nr.90/2018, în ansamblul său", potrivit sursei citate.
Într-o opinie concurentă semnată doar de judecătorul Livia Stanciu, aceasta constată că deși Curtea a respins transmiterea întrebărilor preliminare ale opoziției către Curtea de Justiție a UE, CCR s-a pronunțat în aceeași decizie asupra unor aspecte care nu se regăsesc în competența sa.
"Ca urmare Curtea, în situația în care identifică existența unei astfel de cauze, trebuie să se limiteze la stricta ei analiză și aceasta cu atât mai mult atunci când este vorba despre întinderea competenței Curții Constituționale. În această privință, cauzele de inadmisibilitate se constituie într-un veritabil instrument de autolimitare, menit să mențină Curtea Constituțională în granițele rolului său constituțional, și să o ferească de orice implicare în dispute străine de realizarea acestuia. Dezvoltarea controlului de constituționalitate și remarcabila nuanțare a deciziilor pe care Curtea Constituțională le pronunță nu au și nu pot avea ca efect substituirea de către Curtea Constituțională a altei autorități publice, din punctul de vedere al atribuțiilor specifice", arată opinia semnată de judecătorul CCR Livia Stanciu.
Magistratul mai arată că au fost considerente care depășesc competența Curții și care nu au ce căuta în soluția de respingere ca inadmisibilă a cerereii de înaintare a unor întrebări preliminare către Curtea de Justiție a UE.
"În prezenta cauză, distinct însă de considerentele care explică lipsa legăturii cu obiectul cauzei în care cererea de înaintare a întrebărilor preliminare către C.J.U.E. a fost formulată, adică distinct de acele considerente care susțin dispozitivul de inadmisibilitate, considerente menționate în paragraful 71 al deciziei, Curtea a mai reținut și alte considerente, care excedează competenței sale și care, din punctul nostru de vedere, nu își găsesc locul în cadrul unei soluții de respingere ca inadmisibilă a cererii de înaintare a unor întrebări preliminare către C.J.U.E.", potrivit opiniei separate a Liviei Stanciu.
Pe 13 martie, Curtea Constituţională a respins sesizarea PNL şi USR în legătură cu legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
Cele două partide de Opoziție au sesizat CCR referitor la legea care aprobă ordonanţa de urgenţă nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. În acest sens, Formațiunile au cerut instituţiei să sesizeze şi Curtea de Justiţie a UE. Aceştia mai cereau Curţii Constituţionale să suspende soluţionarea sesizării lor de neconstituţionalitate până la pronunţarea unei hotărâri preliminare de către CJUE cu privire la întrebările formulate.
Senatul a adoptat, pe 10 decembrie, Ordonanţa de urgenţă nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
Pe 14 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat, în forma Guvernului, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
