Colegiul Comisarilor europeni discută miercuri situația statului de drept în România. La începutul ședinței, prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a avertizat Guvernul de la București să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. El a spus că a discutat de mai multe ori cu premierul Viorica Dăncilă și că i-a transmis foarte clar că a vorbi de dragul vorbei nu e suficient și că sunt necesare acțiuni urgente care trebuie să apară cât mai curând. "Dacă va exista vreun motiv să reacționăm imediat, o să o facem în termen de câteva zile", a avertizat Timmermans.

Comisia EuropeanaFoto: pixabay.com

UPDATE 13.03 Conferința de presă a lui Frans Timmermans:

Timmermans a precizat că a transmis premierului Viorica Dăncilă „peste 40 de probleme”.

„Dar am subliniat că discuțiile doar de dragul discuțiilor nu sunt suficiente și este nevoie de acțiuni concrete ale României, mai degrabă mai repede decât mai târziu.

Actualele discuții tehnice sunt legate de:

  • recomandările MCV
  • ordonanțele de urgență
  • transpunerea directivei PIF
  • directiva privind drepturile victimelor
  • directiva privind prezumția de nevinovăție și confiscarea bunurilor
  • secția specială de investigare a magistraților”, a subliniat oficialul european.

Principalele declarații:

  • Din nefericire, au apărut tot mai multe îngrijorări legate de respectarea statului de drept în Uniunea Europeană.
  • În unele situații, Comisia a activat Articolul 7.
  • Îmi exprim sincer dorință ca acestă dezbatere să nu aibă loc numai la Bruxelles, ci și la nivel național.

Despre România:

  • Trebuie urgent să revină la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani

  • Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție
  • Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent
  • I-am arătat foarte clar că a vorbi de dragul vorbei nu e suficient, că avem nevoie de acțiuni urgente care trebuie să apară cât mai curând
  • Am reînceput discuția la nivel tehnic
  • Din păcate, nu am putut încă să tragem concluzia că România se află pe drumul cel drept
  • Dacă aceste probleme nu sunt rezolvate, Comisia va trebuie să facă ceva concret
  • Nu e timp de pierdut. Dacă există vreun motiv să reacționăm imediat, o să o facem în câteva zile
  • Nu putem să luăm măsuri împotriva unor ordonanțe de urgență care nu au fost încă adoptate
  • CE a făcut tot ce a putut alături de toate serviciile noastre pentru a convinge autoritățile române să nu meargă în această direcție
  • Le-am dat toate indiciile necesare pentru a evita o astfel de situație
  • Dacă din motive care țin de politica internă problemele vor persista, atunci Comisia va acționa imediat
  • Colegul Comisarilor discută astăzi situația actuală a statului de drept în România. Aceasta, în contextul în care PSD nu renunță la promovarea ordonanțelor de urgență privind codurile penale și contestația în anulare pentru deciziile definitive ale completurilor de 5 de la instanța supremă, iar oficialii europeni sunt îngrijorați de măsurile luate împotriva lui Kovesi, candidată al postul de procuror-șef european.

    Comisia Europeană lansează miercuri o dezbatere pentru consolidarea statului de drept în Uniunea Europeană

    Comunicarea prezentată astăzi de CE trece în revistă instrumentele disponibile pentru monitorizarea, evaluarea și protejarea statului de drept în Uniune. Aceasta analizează, de asemenea, experiențele dobândite în ultimii ani, astfel încât să poată fi lansată o dezbatere mai amplă la nivel european asupra modului în care statul de drept ar putea fi consolidat în continuare.

    "Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem”. În al doilea rând, deoarece funcționarea UE în ansamblul său depinde de respectarea statului de drept în toate statele membre. Acum a venit momentul să reflectăm, împreună cu toate instituțiile, cu toate statele membre și cu diferite autorități și părți interesate, la modalitățile de apărare și de consolidare a statului de drept în Uniune”, a declarat prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans.

    Potrivit Comisiei Europene, în ultimii ani, statul de drept a fost supus unor presiuni crescânde în Europa și a devenit clar că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept pe întregul teritoriu al Uniunii.

    Posibile piste pentru viitor

    Apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept în Uniune sunt responsabilitatea comună a instituțiilor UE și a tuturor statelor membre. Comisia a recurs deja la o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate preocupărilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără Cadrul privind statul de drept, procedura inițiată în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE, procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precum și semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul de cooperare și de verificare (MCV). Pe baza experienței acumulate până în prezent grație tuturor acestor instrumente, Comisia prezintă astăzi trei piloni care ar putea contribui la promovarea asigurării eficace a respectării statului de drept în Uniune:

    O mai bună promovare: normele și jurisprudența în materia statului de drept nu sunt întotdeauna suficient de bine cunoscute la nivel național. În vederea remedierii acestei lacune, ar trebui să se focalizeze eforturi sporite în direcția unei mai bune promovări la nivel național a cunoștințelor legate de normele și de jurisprudența având ca obiect respectarea statului de drept. Acest lucru s-ar putea materializa, de exemplu, prin activități de comunicare pentru public, prin abordări comune la nivelul UE care să contribuie la promovarea unei culturi mai puternice a statului de drept la nivelul instituțiilor și al profesiilor, prin colaborarea constantă cu Consiliul Europei, precum și prin participarea societății civile la nivel regional și local.

    Prevenirea timpurie: Chiar dacă responsabilitatea principală pentru asigurarea respectării statului de drept la nivel național le revine statelor membre, UE poate oferi un sprijin important pentru consolidarea rezilienței sistemelor și a instituțiilor esențiale. Cooperarea și dialogurile periodice ar putea contribui la o mai bună înțelegere a situației statului de drept și a evoluțiilor din statele membre, precum și la soluționarea timpurie a oricărei chestiuni legate de statul de drept.

    Un răspuns adaptat: Diversitatea provocărilor referitoare la statul de drept necesită răspunsuri diferite și eficace. Comisia va continua să asigure aplicarea corectă a legislației UE prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Ar putea fi, de asemenea, oportun să existe diferite abordări în domenii de politică specifice, cum ar fi propunerea Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE. În plus, ar putea fi avute în vedere unele îmbunătățiri ale Cadrului privind statul de drept aflat în vigoare, inclusiv furnizarea timpurie de informații Parlamentului European și Consiliului și primirea de sprijin din partea acestor două instituții, precum și stabilirea unor termene clare pentru durata dialogurilor.

    Etapele următoare

    Comisia invită în prezent Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul și statele membre, precum și părțile interesate relevante, inclusiv rețelele judiciare și societatea civilă, să reflecteze asupra chestiunilor prezentate în comunicarea de astăzi și să contribuie cu idei concrete privind modul în care setul de instrumente pentru asigurarea respectării statului de drept ar putea fi îmbunătățit în viitor.

    Pe baza acestui proces de reflecție și a dezbaterii în curs, Comisia va reveni asupra acestei chestiuni, cu propriile concluzii și propuneri, în iunie 2019.

    Context

    Statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, fiind asumată de toate statele membre. Aceasta este consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Statul de drept reprezintă, de asemenea, un element esențial pentru funcționarea UE în ansamblul său, de exemplu în ceea ce privește piața internă, cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne și asigurarea faptului că judecătorii naționali care sunt și „judecători ai UE” își pot îndeplini rolul în asigurarea aplicării dreptului UE și pot interacționa în mod corespunzător cu Curtea de Justiție a UE în contextul procedurilor de pronunțare a unor hotărâri preliminare. Comisia Europeană, împreună cu alte instituții și cu statele membre, sunt, în temeiul tratatelor, responsabile pentru garantarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre și de asigurarea faptului că legislația, valorile și principiile UE sunt respectate.

    Comisia dispune de o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde chestiunilor legate de statul de drept în statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană sau mecanismul de cooperare și de verificare (MCV).

    La 11 martie 2014, Comisia Europeană a adoptat un nou cadru pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în toate statele membre ale UE. Acest cadru instituie un instrument cu ajutorul căruia Comisia poate iniția un dialog în mai multe etape cu statul membru în cauză pentru a preveni intensificarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Instrumentul cel mai emblematic, însă excepțional, pentru apărarea statului de drept este procedura prevăzută la articolul 7 din TUE, care îi permite UE să acționeze în cazul unei încălcări grave a statului de drept într-un stat membru. Procedura prevăzută la articolul 7 din TUE a fost declanșată în două cazuri până acum: în decembrie 2017, în cazul Poloniei (de către Comisie), și în septembrie 2018, în cazul Ungariei (de către Parlamentul European).