Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” transmit din nou că modificările aduse Ordonanței 7 printr-o nouă OUG ignoră voturile a mii de magistrați și spun că protestele aparțin miilor de judecători și procurori români care le desfășoară zilnic, neavând legătură cu susținerile individuale sau cu interesul personal al vreunui magistrat ori om politic, și au singurul scop de a contribui la menținerea statului de drept în România. Cele trei asociații mai spun că delimitarea de proteste a 31 de președinți sau vicepreședinți de curți de apel, respectiv 30 de președinți sau vicepreședinți de tribunale, reprezentând 1,3% din judecătorii din România, respectiv 0,8% din magistrații români, fără a avea mandate de reprezentare din partea colegilor lor, constituie un demers insignifiant, fără influență asupra majorității judecătorilor și procurorilor din România.

Instanta de judecataFoto: pixabay.com

Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” spun, într-un comunicat de presă transmis luni, că lipsa unui dialog real cu judecătorii și procurorii a determinat mii de magistrați să protesteze sub diverse forme, de la suspendarea ședințelor de judecată și până la ieșirea pe treptele instanțelor și parchetelor, într-un demers nemaiîntâlnit în sistemul judiciar și care va continua în același ritm și în zilele următoare, libertatea de exprimare a magistraților români neputând fi îngrădită arbitrar.

Potrivit acestora, aceste proteste principiale aparțin miilor de judecători și procurori români care le desfășoară zilnic, neavând legătură cu susținerile individuale sau interesul personal al vreunui magistrat ori om politic, și au singurul scop de a contribui la menținerea statului de drept în România, independența justiției fiind esențială în acest sens.

"Delimitarea de proteste a unui număr de 31 de președinți sau vicepreședinți de curți de apel, respectiv 30 de președinți sau vicepreședinți de tribunale, reprezentând 1,3% din judecătorii din România, respectiv 0,8% din magistrații români, fără a avea mandate de reprezentare din partea colegilor lor, constituie un demers insignifiant, fără influență asupra majorității judecătorilor și procurorilor din România. Opinia unui președinte de instanță, care are rol exclusiv administrativ într-o instanță, nu are o valoare mai mare decât opinia unui simplu judecător, între judecători neexistând subordonare ierarhică. Ne întrebăm retoric ce soluție întrezăresc și ce anume au întreprins în acest sens acești judecători cu funcții de conducere sau Consiliul Superior al Magistraturii, în contextul în care Guvernul nu a ținut seama nici măcar de mandatul de negociere dat președintelui CSM, introducând texte noi prin O.U.G. nr.12/2019, nesupuse avizării CSM sau dezbaterii magistraților?", spun reprezentanții celor trei asociații ale magistraților.

Ei reafirmă că adoptarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului cu privire la sistemul judiciar, fără respectarea unor rigori minime de transparență decizională și fără consultarea reală și efectivă a corpului magistraților, este contrară

angajamentelor internaționale ale Statului român și a fost dezaprobată de Comisia de la Veneția, Comisia Europeană, Parlamentul European, GRECO, numeroase asociații ale judecătorilor și procurorilor din Europa, dar și de majoritatea covârșitoare a corpului magistraților români.

Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” mai afirmă că starea de protest din magistratură poate înceta atunci când se va dovedi diligență în punerea în aplicare a recomandărilor entităților internaționale precizate anterior, respectiv atunci când Guvernul României va elimina limitările adoptate cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor, va abroga dispozițiile referitoare la înființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, va renunța imediat și pe termen lung la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii și la cele care elimină meritocrația în magistratură, promovarea efectivă la instanțele și parchetele superioare, dar și promovarea în funcții de conducere urmând a se face numai pe baza meritocratice, fără interviuri formale, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu tragerea la sorți a tuturor membrilor comisiilor de concurs, iar nu numirea lor directă de Secția pentru judecători a CSM.

Aproximativ 30 de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel cer Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să ia măsuri în legătură cu formele radicale de protest ale unor magistraţi, susţinând că judecătorul Cristi Danileţ nu este reprezentativ pentru justiţia din România. Duminică, un apel similar a fost semnat de 30 de președinți și vicepreședinți de tribunale. Astăzi, de la ora 18.00, în fața Palatului de Justiție din București este anunțat un nou protest al magistraților, nemulțumiți de refuzul Guvernului de a abroga integral Ordonanța 7.