Laura Codruța Kovesi califică drept "fabulații exclusiv în scopul denigrării" învinuirile aduse de Secția pentru anchetarea magistraților în dosarul penal pentru constituire de grup infracțional organizat și complicitate la represiune nedreaptă. Fosta șefă a DNA a transmis, pentru HotNews.ro, că atitudinea procurorului de caz, Adina Florea, dovedește că aceasta dorește doar un dosar mediatic, și nu unul juridic, în care să se afle adevărul, iar modul în care s-a desfășurat și se desfășoară urmărirea penală în acest caz este "o pată pe obrazul justiției".

Laura Codruta KovesiFoto: Agerpres/EPA

Secția de anchetă a magistraților a făcut publice vineri, printr-un comunicat de presă, acuzațiile care i se aduc fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi în cel de al doilea dosar penal deschis pe numele ei.

Laura Codruța Kovesi a transmis, pentru HotNews.ro, că "învinuirile descrise în comunicatul de presă sunt fabulații întocmite exclusiv în scopul denigrării, chiar atitudinea procurorului de caz, Adina Florea, dovedind că dorește doar un dosar mediatic și nu unul juridic, în care să se afle adevărul".

Fosta șefă a DNA se referă, punctual, la toate aduse pe care i le aduce Secția pentru anchetarea magistraților:

  • "Emiterea unor ordine interne în activitatea curentă a procurorului șef DNA este reglementată, ca atare nu poate fi considerată o activitate ilegală. Emiterea unor circulare/ordine constituie o componentă a activității manageriale pentru uniformizarea practicilor în cadrul structurii de parchet și nu constituie acte ilicite. Este absolut hilar să se susțină că emiterea unor ordine interne scrise este o componentă a coordonării unui grup infracțional organizat. Așa lucrează toate parchetele și toate instituțiile publice, în general. Aceste circulare au rolul unor îndrumări de natură teoretică, procurorii fiind independenți în activitatea lor, mai ales atunci când vorbim de administrarea probelor și de soluțiile emise. Atunci când procurorii audiază martori sunt obligați să respecte dispozițiile Codului de procedură penală și nu îndrumările teoretice care vizează interpretarea unor dispoziții legale. Modul în care procurorii au audiat martorii în procesul penal este verificat de către judecători atunci când judecă dosarele. Sancțiunea audierii unor martori cu nerespectarea dispozițiilor legale are ca efect înlăturarea acestora ca probe din procesul penal.
  • Circulara la care se face referire în comunicatul de presă nu a fost un ordin, ci o sinteză a concluziilor desfășurate la o ședință de lucru internă din DNA, prin care s-a comunicat tuturor procurorilor că a existat o situație în care procurorii de caz au audiat un martor cu identitate reală și apoi și cu identitate protejată. Prin circulara respectivă am transmis tuturor procurorilor modul în care a fost soluționată situația de către instanța de judecată. Esența sintezei a fost aceea că judecătorul trebuie încunoștințat de către procuror în cazul în care este vorba de același martor.
  • Cel mai relevant este faptul că respectiva circulară a fost emisă la câteva luni după ce martorii fuseseră audiați în acest fel de către Serviciul Teritorial Ploiești, astfel că este imposibil ca circulara să fi determinat în orice fel un comportament anterior al unor procurori DNA. Circulara a fost emisă în luna octombrie 2016, după ce în cauză fusese finalizat rechizitoriul, iar dosarul trimis în instanță. Conducerea centrală a DNA a aflat despre modul de audiere când această problemă s-a ridicat în judecata în camera preliminară și acesta este motivul pentru care s-a discutat într-o ședință de lucru situația creată. Este aberant să acuzi că ședințele interne ale DNA în care noi procurorii discutăm organizarea activității au constituit activități ale unui grup infracțional. Este revoltător și jignitor pentru DNA și pentru magistratură în general, astfel de ședințe având loc în toate parchetele. De altfel, problema a mai fost dezbătută ulterior și în cadrul altor ședințe ale DNA și pentru că nu a existat o opinie unanimă a fost constituit un grup de lucru pentru analizarea practicii judiciare în materie și formularea unor concluzii.

  • Cu privire la Ordinul nr.38/2016 privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio-video la nivelul DNA, precizez că, după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală și după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr.51 din 16 februarie 2016 privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, a fost necesară uniformizarea practicilor privind această activitate la toate structurile DNA. Această măsură managerială s-a impus pentru că am constatat practici diferite în interiorul DNA. Am avut în vedere și deciziile instanțelor de judecată pe dispozițiile legale privind interceptările. Prin ordin intern am constituit un grup de lucru la propunerea Serviciului Tehnic, iar ordinul procurorului-șef DNA a preluat concluziile pe care acest grup de lucru le-a formulat. În principal, ordinul a stabilit modul în care procurorii vor lucra cu Serviciul Tehnic al DNA, circuitul documentelor și al suporților tehnici. Acest ordin s-a impus în principal pentru că Serviciul Tehnic al DNA deservea toate structurile teritoriale. El nu conține nici o dispoziție contrară legii, ci stabilește doar circuitul administrativ al documentelor, lucrărilor și suporților optici în cazul interceptărilor efectuate prin serviciul tehnic al DNA.
  • Cu privire la cea de-a doua acuzație, arăt că este vorba de un rechizitoriu cu aviz de legalitate de la un procuror șef de secție, rechizitoriu care, potrivit legii, nu trebuie avizat și nici nu a fost avizat de procurorul-șef al DNA. Comunicatul SIIJ face referire la “conduita mea de procuror ierarhic” o acuzație neclară și foarte generală, în condițiile în care acest caz nu s-a aflat niciodată în coordonarea mea și nu am avizat de legalitate nici unul din actele din dosar. Legalitatea rechizitoriului a fost confirmată oricum de Înalta Curte de Casație și Justiție în judecata în cameră preliminară. Cazul nu a fost soluționat definitiv pe fond. Așadar, este absolut hilar să se susțină că, prin această activitate managerială de stabilire a unor reguli administrative, am participat coordonat la comiterea unor fapte penale.

Kovesi mai spune că sunt în totală contradicție cu normele legale și, deci, lovite de nulitate, toate actele Secției speciale efectuate împotriva sa, iar toată activitatea s-a derulat cu împiedicarea exercitării drepturilor sale legale", neavând acces la acuzațiile în detaliu și nefiindu-i comunicată ordonanța prin care s-a formulat acuzația.

"Modul în care s-a desfășurat și se desfășoară în acest caz urmărirea penală este o pată pe obrazul justiției, căci, în mod evident, SIIJ nu urmărește administrarea unor probe valide, în conformitate cu principiul loialității, ci crearea unei aparențe de vinovăție pentru influențarea opiniei publice", adaugă fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție.

Laura Codruța Kovesi a fost audiată joi aproximativ cinci ore la Secția pentru anchetarea magistraților, unde fusese citată în dosarul în care este urmărită penal pentru extrădarea lui Nicolae Popa, în urma unei plângeri a lui Sebastian Ghiță.

Procurorii controversatei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție au anunțat vineri printr-un comunicat de presă transmis vineri că au dispus urmărirea penală față de Laura Codruța Kovesi pentru constituire de grup infracțional organizat și cinci infracțiuni de complicitate la represiune nedreaptă sub forma participației improprii, ea fiind acuzată că în perioada 2015-2016 ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfășurată, prin ordine și dispoziții date, grupul infracțional inițiat de doi procurori și un ofițer de poliție judiciară.

Secția pentru anchetarea magistraților susține că la acest grup au aderat alți trei procurori și un alt ofițer de poliție judiciară, care ar fi acționat coordonat, "în scopul comiterii infracțiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și uz de fals.

Kovesi este acuzată, printre altele, că ar fi determinat un procuror-șef de secție să confirme un rechizitoriu nelegal prin care au fost trimise în judecată cinci persoane și este urmărită penal pentru constituire de grup infracțional organizat și pentru cinci infracțiuni de complicitate la represiune nedreaptă sub forma participației improprii.

Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că procurorul șef de secție pe care l-ar fi determinat Laura Codruța Kovesi să confirme rechizitoriul nelegal și netemeinic și să trimită astfel în judecată cinci persoane este Gheorghe Popovici, fost procuror şef adjunct al Secţiei de combatere a corupţiei din Direcție, iar printre cei trimiși în judecată se află și omul de afaceri Sebastian Ghiță.

Potrivit sursei citate, ceilalți trei procurori care ar fi precizat în scris că nu se impune trimiterea în judecată a dosarului sunt Călin Nistor, Dănuț Volintiru și Marius Iacob.