Prevederea din Ordonanța de Urgență 7 care le-ar fi permis și judecătorilor să fie numiți la conducerea parchetelor va fi abrogată, a anunțat ministrul Justiției, Tudorel Toader. Este singura modificare din controversata Ordonanță de modificare a legilor justiției la care Guvernul renunță. Au rămas astfel în vigoare celelalte prevederi controversate, precum scoaterea Secției de anchetare a magistraților din subordinea procurorului general sau delegarea procurorilor în funcții de conducere.

Tudorel ToaderFoto: Digi24

Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției, la finalul întâlnirii de două ore de la Guvern la care au luat parte premierul Viorica Dăncilă și președintele CSM, Lia Savonea, dar și reprezentanții Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Asociației Magistraților, Asociației Procurorilor, Inspecției Judiciare și ai Secției de anchetare a magistraților.

"Dată fiind această preocupare exprimată în principal de procurori, care au fost nedumeriți la perspectiva de a le fi șefi un judecător, ca să curmăm această preocupare, am propus și am convenit să abrogăm complet articolul 54. Înseamnă că se revine la regulile anterioare", a declarat Toader.

Se abrogă, implicit, și prevederea care muta competența pentru numirea procurorilor de rang înalt de la Secția de procurori la plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, pentru conducerea parchetelor vor putea candida doar procurori, iar aceștia vor fi evaluați la Ministerul Justiției, vor primi aviz consultativ de la Secția de procurori a CSM, după care ministrul va înainta propunerea către șeful statului.

Toader a spus că urmează să fie redactat draftul Ordonanței de Urgență pentru abrogarea articolului menționat, iar vineri acesta va fi trimis Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât să intre în ședința de Guvern de săptămâna viitoare.

Este singura modificare din controversata Ordonanță de modificare a legilor justiției la care Guvernul renunță. Au rămas astfel în vigoare celelalte prevederi controversate, precum scoaterea Secției de anchetare a magistraților din subordinea procurorilor sau delegarea procurorilor în funcții de conducere.

Tudorel Toader a mai anunțat instituirea unui mecanism de dialog între CSM și Guvern, astfel încât proiectele propuse de Guvern să ajungă la Consiliul Superior al Magistraturii cu cel puțin cinci zile înainte, pentru a putea fi analizate, dezbătute și avizate.

Ministrul Justiției a mai spus că va mări salariile și va uniformiza nivelul de salarizare în sistem pentru IT-iști.

La discuțiile de la Guvern nu au luat parte Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție. Acestea au cerut Guvernului să abroge imediat și în integralitate OUG nr.7/2019, subliniind că independența justiției nu se negociază, iar orice dialog referitor la adoptarea Ordonanței de Urgență trebuia inițiat anterior emiterii sale, nu post factum.

De altfel, cele trei asociații ale magistraților care au mers la Guvern - Asociaţia Procurorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România și Uniunea Naţională a Judecătorilor din România - sunt contestate de o parte dintre magistrați.

Ordonanța de Urgență care modifică din nou legile justiției - Legea 303 privind Statul magistraților, Legea 304 privind organizarea judiciară și Legea 317 privind CSM - a fost criticată dur de Ministerul Public, DNA, DIICOT, Secţia pentru procurori a CSM, de asociaţiile magistraţilor, de opoziție, dar și de președintele Klaus Iohannis și de Comisia Europeană. Luni, procurorul general Augustin Lazăr a solicitat Avocatului Poporului sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a OUG 7 prin care au fost modificate legile justiției.

Cele mai importante prevederi ale Ordonanței care rămân în vigoare:

Se interzice delegarea procurorilor în funcții de conducere pentru care legea prevede numirea de către președinte.

Astfel, la articolul 57, după alineatul (7) se introduce un nou alineat - alin. (7^1): "Procurorii nu pot fi delegați în funcțiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Președintele României".

“Delegările în funcțiile de conducere din parchete, prevăzute la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezența ordonanță de urgență, încetează în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență”, prevede OUG.

Secția specială de investigare a magistraților iese de sub autoritatea procurorului general al României și primește atribuții sporite

O altă modificare semnificativă adusă prin această Ordonanță Legii 304 privind organizarea judiciară scoate controversata secție de investigare a magistraților de sub autoritatea procurorului general al României.

"Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, prevede un nou alineat introdus la articolul 88 ^1.

La alineatul 88 ^5 se introduc două noi alineate: "Membrii comisiei de concurs prevăzute în prezenta secțiune nu devin incompatibili și își exprimă vorul în plen"/ "Comisiile de concurs prevăzute de art 88 ^3, respectiv 88 ^5, își desfășoară legal activitatea în prezența a cel puțin 3 membri".

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie primește și atribuții sporite, în sensul în care aceasta va avea și competența de retragere a căilor de atac în cauzele de competența sa, inclusiv pentru cele aflate pe „rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării” Secției.

La articolul 88^8, alineatul 1, litera d) se modifică astfel: "Exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de compertența secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării scesteia potrivit OUG 90/2018".

Înalta Curte nu își va mai putea adopta Regulament propriu

Ordonanța de urgență mai modifică Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și în ceea ce privește atribuțiile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Astfel, una din atribuții, ce prevedea că acest Colegiu de conducere analizează candidaturile depuse pentru funcția de judecător la ÎCCJ și prezintă apoi plenului CSM raportul consultativ asupra promovării în funcția de judecător la Curte, a fost complet eliminată, prin abrogarea alineatului (1), litera b), din articolul 29.

De asemenea, conducerea ÎCCJ nu va mai putea adopta Regulamente care să „adauge” la lege, potrivit ordonanței, referire la Regulamentul de organizare și funcționare al instanței supreme adoptat în 2014, care stabilea, printre altele, și modul de constituire a completurilor de judecată.

În acest sens, la articolul 29, s-a introdus un nou alineat, alineatul (5), care prevede: „Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.”

În mod similar, este modificat și Art. 49 din Legea 304, ce prevede că în cadrul fiecărei instanțe judecătorești funcționează un colegiu de conducere, care hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței. Și la acest articol 49 se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins: „Colegiile de conducere nu vor putea adopta hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.”

Nou criteriu de eliberare din funcție a magistraților: buna reputație

OUG nr. 7/2019 extinde totodată și lista situațiilor în care un magistrat poate fi eliberat din funcție. Astfel, o modificare adusă art. 65 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor introduce un nou motiv de revocare din funcție a magistraților: buna reputație.

„La articolul 65 alineatul (1), litera i) se modifică și va avea următorul cuprins: i) neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) și e) ori a condiției privind buna reputație, dacă în acest din urmă caz se apreciază că nu se impune menținerea în funcție”, prevede textul Ordonanței.