Noua Secție specială pentru investigarea magistraților va avea conducerea desemnată de oameni politici și devine, practic, un parchet paralel cu Parchetul General, afirmă, într-un interviu pentru HotNews.ro, procurorul Antonia Diaconu, co-președinte al Asociației „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”. Aceasta acuză, printre altele, și prevederea potrivit căreia magistrații pot fi eliberați din funcție la constatarea pierderii bunei reputații: „o noțiune pentru care nu există, în prezent, criterii pentru o definire clară”.

HotNews.roFoto: Hotnews

Aceasta acuză faptul că ultimele modificări din domeniul Justiției „au fost luate fără nicio consultare și fără a se acorda un termen minim rezonabil CSM-ului ului pentru acordarea unui aviz”.

„Singura modalitate a executivului de a dovedi buna credință este abrogarea ordonanței de urgență și apoi un dialog real, consistent și eficace cu sistemul judiciar. În lumina ultimelor declarații, acesta pare un deziderat îndepărtat, însă”, spune Antonia Diaconu.

Reamintim că Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au refuzat să participe la consultările anunțate luni de premierul Viorica Dăncilă pe tema OUG nr.7/2019, subliniind că independența justiției nu se negociază iar orice dialog referitor la adoptarea ordonanței de urgență trebuia inițiat anterior emiterii sale, nu post factum.

Mai jos interviul acordat prin e-mail de procurorul Antonia Diaconu:

HotNews.ro: Magistrații acuză că noua OUG de modificare a legilor justiției are un impact major asupra capacității Ministerului Public de a-şi aduce la îndeplinire îndatoririle constituționale. Concret, ce modificări generează acest impact și care vor fi punctual, consecințele.

Procuror Antonia Diaconu: Aș vrea să trec repede în revistă câteva modificări, punctual, cu scopul de a fi mai facil de înțeles pentru cei care nu sunt familiarizați cu meandrele sistemului judiciar

• noua Secție specială va avea conducerea desemnată de oameni politici - propunerea Ministrului Justiției și numirea de către Președinte, deși, așa cum era normal, aceste atribuții ar trebui să aparțină CSM
• judecătorii ce au fost în trecut procurori (fără a se stabili niciun alt criteriu cu privire la perioadă sau cât de departe în timp a existat această situație) pot fi numiți în funcții de conducere de la vârful Ministerului Public. Aceste modificări încalcă principiul separației carierelor dintre judecători și procurori, principiu cu privire la care factorul politic a insistat să fie consacrat. Nu înțelegem această prevedere și nici finalitatea ei practică de vreme ce în sistem există suficienți procurori care să asigure o bază largă de recrutare. Putem crede că o astfel de prevedere a fost făcută avându-se în vedere anumite persoane și, poate, anumite interese.
• prevederea cu privire la faptul că funcțiile de conducere de la vârful Ministerului Public nu se vor mai putea ocupa prin delegare este de natură a crea sincope în activitatea parchetelor.
• Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este exceptată de la controlul ierarhic în cadrul PICCJ, deci, practic apare ca un parchet paralel cu PICCJ. Actele procurorului șef al SIIJ nu pot fi verificate și cenzurate de procurorul general iar orice fel de infracțiune presupus săvârșită de un procuror ce face parte din SIIJ ar trebui cercetată de un coleg de-ai săi și verificată sub aspectul legalității și temeiniciei de procurorul șef care nu răspunde în fața nimănui.
• desemnarea conducerii SIIJ s-a făcut tot cu încălcarea principiului separației carierelor, de vreme ce aceștia au fost desemnați de o comisie formată din magistrați judecători
• se prevede că magistrații pot fi eliberați din funcție la constatarea pierderii bunei reputații - o noțiune pentru care nu există, în prezent, criterii pentru o definire clară, creându-se astfel posibilitatea unui subiectivism accentuat.
• se interzice luarea de către colegiile de conducere a unor hotărâri ce privesc managementul unităților în situațiile neacoperite de lege sau regulamente.

HotNews.ro: OUG prevede că șefii parchetelor pot fi numiți cu avizul consultativ al plenului CSM, și nu doar al Secției pentru procurori a CSM. Unii magistrați au acuzat că astfel are loc o politizare, pentru că din plenul CSM fac parte și 2 reprezentanți ai societății civile, numiți de Senat, deci politic. Sunteți de acord cu aceste afirmații?

Procuror Antonia Diaconu: Noile prevederi cu privire la numirea șefilor din parchete cu avizul Plenului CSM încalcă, de asemenea, principiul separației carierelor, principiu susținut prin modificările aduse legilor justiției și asupra căruia se pare că revenim, de câte ori avem vreun interes. Principiu care, de altfel, se pare că poate fi încălcat, atunci când interesele o cer, dar doar într-un sens.

HotNews.ro: De asemenea, la conducerea acestor parchete pot fi numiți și judecători, fiind eliminată și condiția vechimii. Este această prevedere un pas înainte sau unul înapoi?

Procuror Antonia Diaconu: După cum menționam mai sus, numirea în funcții de conducere a unor foști procurori, actuali judecători, apare, în contextul general, o prevedere cu dedicație pentru a permite accesul anumitor persoane aflate în grații și de la care se așteaptă anumite măsuri. Aceasta prevedere nu se justifică întrucât există un număr suficient de procurori din care să fie selectați cei mai potriviți pentru astfel de funcții, însă, poate, noțiunea noastră de a fi cel mai potrivit nu coincide cu cea a factorului politic.

HotNews.ro: Secția de anchetare a magistraților iese de sub autoritatea procurorului general și va avea și competența de retragere a căilor de atac în cauzele de competența sa, inclusiv pentru cele aflate pe "rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării" secției. Pentru oamenii neinițiați ce înseamnă acest lucru? Prin termenul soluționate definitiv se înțelege o încercare de retroactivare?

Procuror Antonia Diaconu: Aici se face referire la căile extraordinare de atac ce pot fi declarate legal cu privire la o cauză definitivă. Posibilitatea retragerii unor căi de atac privește însă cauze ce nu au fost instrumentate de SIIJ recent înființată, iar prin această retragere lăsată la discreția noii secții pot fi influențate soluții ce ar putea rămâne definitive în ipoteza retragerii căii de atac.

HotNews.ro: Judecătorul Cristi Danileț vorbea de o întărire a controlului guvernamental asupra justiției. Limitează noua OUG independenta procurorilor?

Procuror Antonia Diaconu: Tot pachetul de legi ale justiției așa cum a fost adoptat și ulterior modificat prin mai multe ordonanțe de urgență limitează independența procurorilor și legiferează punerea acestora sub controlul politic. Așa cum s-a cerut de nenumărate ori și cum a fost stipulat de raportul MCV, ceea ce trebuie urmărit este din contră întărirea independenței și eliminarea cât mai mult a factorului politic în numirea și cariera procurorilor,

HotNews.ro: Magistrații au protestat și în primăvara lui 2018 față de intenția de modificare a legilor justiției? Are demersul actual șanse mai mari de reușită?

Procuror Antonia Diaconu: Magistrații au protestat în tot acest timp și am încercat pe toate căile posibile să trimitem semnalele corespunzătoare, sperând într-un dialog constructiv și într-o cooperare loială între puteri însă azi e mai evident ca oricând că acest lucru nu este posibil. Legile justiției au fost trecute prin procedura parlamentară, forma a fost cea agreată de factorul politic și, totuși, s-a mai simțit nevoia ajustării lor prin mai multe ordonanțe, la scurt timp de la intrarea în vigoare. Ce se poate înțelege din asta? Că în funcție de interesele de moment și de modul cum evoluează lucrurile, mai intervenim pentru a aduce lucrurile pe făgașul dorit? Cum altfel se poate interpreta graba de a da o noua OUG, de a nu realiza o consultare cu sistemul judiciar și de a nu aștepta avizul CSM?

HotNews.ro: Procurorul general, Augustin Lazăr, a anunțat că luni va face demersurile de contestare a ordonanței la Curtea Constituțională. Este aceasta soluția sau sunt și alte pârghii?

Procuror Antonia Diaconu: Contestarea la CCR este o modalitate de a stabili neconstituționalitatea ordonanței. De asemenea, așteptăm CJUE să se pronunțe asupra a mai multor dispoziții cuprinse în legile justiției.

HotNews.ro: Care sunt limitele protestului, conform statutului magistraților? Vă temeți de consecințe ca urmare a protestelor?

Procuror Antonia Diaconu: Libertatea de exprimare prevăzută de art. 10 al Convenției este una din libertățile fundamentale ce are un loc special în orice societate democratică, fiind o garanție a acesteia. Protestul nostru vizează o problemă de interes general pentru sistemul de justiție, astfel că nu pot fi admise restrângeri în privința libertății de exprimare. O astfel de abordare este constantă în jurisprudența CEDO. Nu avem de ce să ne fie teamă de consecințe, întrucât acum nu este vorba de o grevă, nu avem revendicări salariale, nu ne dorim decât respectarea independenței justiției și a statului de drept.

HotNews.ro: Un procuror de la Constanța vorbea de o amnistie pe bucăți. Ne aflăm în această situație? Același procuror spunea că una dintre consecințele acestor modificări ale legilor justiției este plecarea procurorilor stagiari, care aleg să devină judecători, ajungându-se astfel la un deficit major de personal în parchete. Aveți o centralizare în acest sens - câte posturi există, câte sunt ocupate, a crescut "exodul" în ultimii 2 ani?

Procuror Antonia Diaconu: Nu am o statistică în acest sens, dar o slăbire a statutului procurorului descurajează tinerii absolvenți în a alege o astfel de carieră pe care în alte condiții și-ar fi dorit-o. Vă închipuiți că lucrurile stau destul de rău atunci când niște oameni care au învățat o viață pentru a-și îndeplini un vis renunță la el pentru că el nu mai poate fi atins și nu din vina lor, iar ei nu sunt pregătiți să facă compromisuri cu principiile lor.

HotNews.ro: Ce mesaj aveți pentru ministrul justiției, Tudorel Toader, inițiatorul acestei ordonanțe?

Procuror Antonia Diaconu: De-a lungul timpului i-am transmis domnului ministru diverse mesaje, l-am invitat la dialog, i-am solicitat consultări, am încercat să ajungem la domnia sa pe toate căile posibile, însă ne-am lovit de indiferență. Și ultimele modificări au fost luate fără nicio consultare și fără a se acorda un termen minim rezonabil CSM-ului pentru acordarea unui aviz. În fapt, solicitarea avizului a fost doar un lucru ce trebuia bifat, știindu-se dinainte că nu se va aștepta răspunsul. Această modalitate de a aborda lucrurile este un evident comportament neloial, iar o invitație la dialog post factum este inutilă.

Singura modalitate a executivului de a dovedi buna credința este abrogarea ordonanței de urgență și apoi un dialog real, consistent și eficace cu sistemul judiciar. În lumina ultimelor declarații, acesta pare un deziderat îndepărtat, însă.