Curtea de Justiţie a Uniunii Europene va fi sesizată cu privire la înființarea controversatei Secții speciale pentru anchetarea magistraților, a decis Curtea de Apel Pitești, care a admis astfel o solicitare a Asociației Forumul Judecătorilor din România. Aceasta a arătat că prin înființarea unei astfel de secții în Parchetul General este încălcată independența magistraților.
Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel Pitești joi, instanța dispunând sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare (în procedură accelerată).
Asociația Forumul Judecătorilor din România a cerut sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la următoarele întrebări:
1. Mecanismul de cooperare si de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituţie a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene?
2. Conţinutul, caracterul si întinderea temporala a Mecanismului de cooperare si de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu prevederilor Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria si a României la Uniunea Europeană, semnat de Romania la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerinţele formulate in rapoartele întocmite in cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru Statul român?
3. Articolul 2 corelat şi cu art. 4 al. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretate în sensul că în cadrul obligaţiei Statului Membru de a respecta principiile statului de drept se înscrie şi necesitatea ca România să respecte cerinţele impuse prin rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei nr.2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006?
4. Art.2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în special necesitatea respectării valorilor statului de drept, se opun unei legislaţii prin care este înfiinţată şi organizată Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin posibilitatea exercitării, în mod indirect, a unor presiuni asupra magistraţilor?
5. Principiul independenţei judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE şi de articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră, hotărârea din 27 februarie 2018, Associaçao Sindical dos Juízes Portugueses, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117), se opune înfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raportat la modalitatea de numire/revocare din funcţie a procurorilor care fac parte din această Secţie, modalitatea de exercitare a activităţii în cadrul ei, modul în care este stabilită competenţa în corelaţie cu numărul redus de posturi al acestei Secţii?
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie şi-a început activitatea în 23 octombrie 2018, având competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai CSM. Secţia a preluat dosarele care îi vizează pe magistraţi aflate în lucru la DNA şi la alte unităţi de Parchet, precum şi dosarele soluţionate. În momentul în care a devenit operațională, Secția a primit peste 1.400 de dosare.
Secția va fi condusă de actualul adjunct al șefului Inspecției Judiciare Gheorghe Stan. Adjunctul lui Stan la Secția pentru anchetarea magistraților este procurorul Adina Florea, propusă de trei ori la șefia DNA de către ministrul Justiției și respins de președintele Iohannis.
