"S-a deschis cutia Pandorei și este greu de închis", comentează fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean, care a explicat pentru HotNews.ro efectele Ordonanței de Urgență anunțate de ministrul Justiției prin care cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite începând din 2014 ar putea dispune de un recurs în anulare.
Fostul președinte al Curții Constituționale a explicat, pentru HotNews.ro, că efectul va fi că toate procesele soluționate în recurs de aceste completuri de 5 judecători de la instanța supremă, începând cu 2014, vor fi rejudecate, pentru că decizia Curții Constituționale le-a creat iluzia unora că au fost judecați de completuri nelegal constituite, iar ei nu au acum o cale de atac.
"Corect ar fi să modifice Codul de procedură penală, dacă vor să facă juridic lucrurile, și să introducă un text la contestația în anulare care să le permită celor condamnați ca acum, după decizia Curții Constituționale, să facă o cerere la instanță și să își facă plângerile acolo. În urma deciziei CCR, trebuia să se găsească o soluție, nu pot rămâne decizii date de o instanță nelegal constituită. S-a deschis cutia Pandorei și este greu de închis", a declarat Zegrean.
În privința posibilității procurorilor de a face contestația în anulare în privința deciziilor de achitare, Zegrean a spus că o astfel de prevedere, invocată de ministrul Justiției, "a fost făcută pentru a da o nuanță de legalitate".
Zegrean consideră însă că o mare problemă va genera o eventuală ordonanță prin care să poată fi atacate deciziile instanțelor invocându-se protocoalele cu SRI declarate nelegale de către CCR, pentru că vor fi afectate toate dosarele, nu doar cele de corupție, ci și cele de omor, trafic de persoane sau trafic de droguri.
"Va fi o bubă mare, dacă fac la fel chiar e o mare problemă, Îi preocupă să îl pedepsim pe cel care a prins hoțul, ci nu pe hoț. Contează cum a fost prins cel care a luat mită? Sunt situații în care nu ai alte soluții decât înregistrări. Curtea Constituțională nu a spus că sunt nelegale înregistrările, ci protocoalele. Ce faci cu traficul de stupefiante sau de persoane, unde singura probă este asta? Decizia de miercuri a CCR va conduce la înlăturarea probelor obținute de procurori cu SRI în toate dosarele, nu doar în cele de corupție, adică și în cele de omor, pornografie infantilă, trafic de persoane sau trafic de droguri", a adăugat Zegrean.
Pe de altă parte, magistrați consultați de HotNews spun că o problemă a ordonanței privind recursul în anulare ar putea fi legată de posibilitatea procurorilor de a face contestația în anulare în privința deciziilor de achitare.
"E firesc ca după ce o persoană a trecut prin două completuri să mai treacă încă o dată? Aici sunt serioase dubii că e corectă soluția. Că a fost un complet nelegal constituit nu este vina celui judecat. Se pune în discuție modalitatea în care se poate exercita o astfel de cale extraordinară de atac, dacă nu afectează un drept fundamental al omului. Adică m-ai judecat tu, statul român, și din cauza asta iată că, deși am avut decizie definitivă prin care s-a dovedit nevinovăția, și apoi mă mai supui însă o dată la judecată?", s-a întrebat un judecător.
Contestația în anulare poate fi depusă la completul de 5, care decide dacă admite contestația și poate desființa hotărârea de condamnare, după care dosarul va fi rejudecat de la zero.
Ministrul Justiției Tudorel Toader a făcut luni dimineața noi precizări privind Ordonanța de Urgență în baza căreia cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite, din 2014 până acum, să poată face recurs în anulare, afirmând că premierul va decide când și dacă aceasta va fi adoptată. Tudorel Toader a spus că, în cazul în care va fi emisă OUG pentru rejudecarea proceselor, vor fi revizuite toate soluțiile completelor de 5 judecători de la ÎCCJ, chiar și cele în care au fost pronunțate soluții de achitare. Contestația în anulare în privința achitărilor poate fi făcută de procuror.
Ordonanța este una cu miză pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de un complet de 5 în dosarul Referendumului, în 22 aprilie 2016.
Liderul PSD a primit doi ani de închisoare cu suspendare și un termen de încercare de patru ani. El a fost acuzat de DNA de "folosirea influenței sau a autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite".
În 7 noiembrie, Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.
Potrivit deciziei Curții, completurile de cinci judecători au fost nelegal constituite din 2014, când instanța supremă a decis să nu aplice prevederea din Legea 304/2004 privind formarea completurilor de 5 judecători care stabilește că toți cei 5 judecători ai completului se stabilesc prin tragere la sorți. Instanța supremă a decis ca doar patru să fie aleși astfel.
3
46
