Magistrații instanței supreme au decis să suspende pentru fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, pedeapsa de 4 ani cu executare, după ce avocații acesteia au formulat contestații față de formarea completurilor de 5 judecători, transmite Mediafax.

Alina Bica (foto arhiva)Foto: Agerpres

Condamnat tot la 4 ani, în același dosar, va fi eliberat și Șerban Pop.

Magistrații Instanței supreme au dispus suspendarea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare a fostei șefe DIICOT, Alina Bica, după ce apărătorii săi au formulat contestații față de formarea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ. Aceeași soluție a fost dispusă și pentru fostul șef ANAF, Șerban Pop, condamnat tot la 4 ani de închisoare, în același dosar. Termenul pentru judecarea contestației în anulare formulate de Alina Bica este 21 ianuarie, când va trebui să se prezinte. În acest dosar, Alina Bica a fost condamnată pentru favorizarea făptuitorului.

„Admite în principiu contestaţia în anulare formulată de condamnata Bica Alina Mihaela împotriva deciziei penale nr. 117 din 26 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2067/1/2017. Fixează termen pentru soluţionarea contestaţiei în anulare la data de 21 ianuarie 2019, Sala Secţiei penale, pentru când se va cita contestatoarea condamnată. II. Admite cererea de suspendare a executării sentinţei penale nr.1057 din 29 noiembrie 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2471/1/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 117 din 26 iunie 2018 (...) până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare”, se arată în minuta instanței, în privința Alinei Bica.

În prezent, Alina Bica este arestată într-o închisoare din Costa Rica, până la soluționarea procedurii de extrădare a acesteia, însă decizia judecătorilor de la ÎCCJ va fi comunicată autorităților din acel stat.

Foştii miniştri PSD ​Dan Şova şi Constantin Niţă, precum şi Rudel Obreja, condamnat în dosarul „Gala Bute”, au fost puşi în libertate de Curtea Supremă care le-a admis, în principiu, contestaţiile în anulare, formulate după ce Curtea Constituţională a decis că au fost constituite nelegal completurile de 5 judecători.