Curtea Constituțională a dezbătut miercuri sesizarea privind conflictul juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție referitor la formarea completelor de cinci judecători de la instanța supremă. Sesizarea la CCR a fost formulată de către Guvern, în contextul în care şi liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut nelegalitatea constituirii completelor de cinci judecători de la instanţa supremă, un astfel de complet judecând şi apelul în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care el a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare.
---------------------
Punctul de vedere al Guvernului a fost susținut de secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentată de președintele acestei instanţe, Cristina Tarcea. Toni Greblă a susținut că desemnarea membrilor completelor a fost făcută în afara legii, în timp ce Cristina Tarcea a afirmat că instanța supremă se află într-o situație inedită - de a explica de ce a aplicat legea.
---------------------
UPDATE 11.15 - Cristina Tarcea a spus că nimeni nu a putut să arate în punctele de vedere transmise Curții Constituționale în ce constă blocajul instituțional.
"Camera Deputaților nu spune nimic despre un blocaj instituțional, iar Senatul spune că a existat de patru ani un blocaj la nivelul ICCJ și o să verific dacă există un blocaj de patru ani privind completele de judecată. Senatul nu spune însă nimic privind un blocaj instituțional. (...) Prin urmare îmi este greu să constat un blocaj instituțional", a declarat Tarcea.
"Și dacă tot vorbim de perioada de patru ani, nu vi se pare ciudat că doar anul acesta, în septembrie, nu functionează legal completele de cinci judecatori?", a mai spus președintele ICCJ.
UPDATE 10.30 - Toni Greblă a spus în şedinţa CCR că desemnarea membrilor completelor a fost făcută în afara legii.
Şeful Secretariatului General al Guvernului a susţinut că instanţa supremă a amânat "fără temei legal" intrarea în vigoare a unei dispoziţii dintr-o lege organică pentru un termen pe care l-a stabilit aleatoriu - 1 ianuarie 2019.
Greblă a susținut că refuzul instanței supreme de a aplica prevederile legii este o practică începută la 1 februarie 2014, când a intrat în vigoare legea 255/2013, care prevedea că, în ceea ce priveşte constituirea completurilor de cinci judecători, compunerea acestora se face prin tragere la sorţi, fără să existe nicio altfel de prevedere, şi a continuat şi după modificarea legii de organizare judiciară, în 2018.
"Refuzul a fost explicit şi prin adoptarea unei hotărâri a Colegiului de conducere al ÎCCJ, care a stabilit, contrar şi peste, adăugând la prevederile legii în vigoare, că, în ceea ce priveşte preşedintele, vicepreşedintele şi şeful de secţie, aceştia sunt desemnaţi de drept în fiecare din cele două complete de judecată. Astfel încât, şi în prezent, Înalta Curte, refuzând aplicarea prevederilor legale, a stabilit, printr-o hotărâre a Colegiului Director, că prevederea legală nu se aplică decât începând cu 1 ianuarie 2019, astfel încât compunerea acestor complete s-a făcut în afara legii. Legea este de strictă interpretare şi niciun alt organ al statului, în afară de, în cazul de faţă, Parlament, nu poate să adauge la lege sau să refuze aplicarea prevederilor legale", a declarat Toni Greblă.
Șeful SGG a susținut că ICCJ ''a înfrânt prevederile constituţionale'', care obligau instanța supremă şi celelalte instanţe judecătoreşti să respecte legea în vigoare.
"Nici nu înţelegem de ce dacă tot s-au tras la sorţi ceilalţi patru membri ai completelor de judecată, de ce nu s-a procedat în consecinţă şi pentru al cincilea, ÎCCJ amânând fără temei legal intrarea în vigoare a unei dispoziţii dintr-o lege organică pentru un termen pe care l-a stabilit aleatoriu - 1 ianuarie 2019", a declarat Greblă.
El a precizat că textele de lege sunt "foarte clare" în această privinţă.
La rândul său, președintele ICCJ Cristina Tarcea a spus că pentru a vorbi de un conflict de natură constituțională trebuie văzut dacă s-a produs un blocaj constituțional.
Ea a arătat că în acest caz nu există niciun conflict juridic de natură constituțională între Parlament și ICCJ.
Președintele ICCJ a mai afirmat că instanța supremă se află într-o situație inedită - de a explica de ce a aplicat legea. "Litera şi spiritul legii înseamnă şi respectarea termenelor pe care legea le impune", a spus Tarcea.
UPDATE 10.15 - Judecătorii Curţii Constituţionale au început dezbaterile privind sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ședința este publică. Punctul de vedere al Guvernului este susținut de secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, fost judecător al CCR, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentată de președintele acestei instanţe, Cristina Tarcea. Senatul este reprezentat de Cristian Ionescu, dar de la ședință lipseşte reprezentantul Camerei Deputaţilor.
"Asta a fost principala temă a discuției. (...) Azi vorbim despre procedură, cine va merge din partea guvernului la CCR să susțină sesizarea și eventual dacă sunt elemente noi față de cele conținute în sesizare. Decizia CCR, indiferent de dezlegarea ce va fi dată, va fi ca toate celelalte obligatorie de la momentul publicării în Monitorul Oficial”, a declarat Toader la finalul întâlnirii cu Dragnea.
”Eu nu m-am întâlnit cu un justițiabil, ci cu al treilea om în stat”, a mai spus Toader, la insistențele jurnaliștilor care i-au atras atenția că Dragnea are un interes direct în ceea ce privește constituirea completelor de cinci judecători.
În 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existența unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă. Premierul argumentează că instanţa supremă şi-a stabilit propriile reguli, încă din 2014, în ceea ce priveşte completele de cinci judecători şi refuză să aplice modificările legale.
Sesizarea la CCR a fost formulată de către Guvern în contextul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut nelegalitatea constituirii completelor de cinci judecători de la instanţa supremă, un astfel de complet judecând şi apelul în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care el a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare.
Dragnea spunea înaintea acţiunii Guvernului la CCR că se urmăreşte să fie ”băgat la puşcărie” de un complet de la instanța supremă făcut cu încălcarea legii şi că a vorbit cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să facă demersuri privind desemnarea completelor de cinci judecători de la ICCJ.
”Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completurilor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei”, declara liderul PSD.
Dragnea a solicitat deja anularea Hotărârii Colegiului de conducere al ICCJ prin care aplicarea prevederilor noii legi de organizare judiciară privind completele de cinci judecători este amânată pentru 1 ianuarie 2019. Un prim termen a fost în 26 octombrie, iar următorul a fost programat în 23 noiembrie.
Un demers similar a făcut şi Adrian Toni Neacşu, avocatul care o reprezintă pe fosta soţie a lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman.
Controversele privind formarea completelor de 5 judecători de la instanţa supremă au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de cinci judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.
22
6
