Vasile Bănescu a declarat vineri pentru HotNews.ro că nu Patriarhia Română și nicio altă patriarhie, „în afară de cele două aflate momentan într-o criză de comunicare, decide în problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina”.

Vasile BanescuFoto: basilica.ro

Întrebat dacă decizia Sfântului Sinod de a recomanda Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului și Patriarhiei Moscovei să ajungă împreună la o soluție la problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina echivalează cu nerecunoașterea autocefaliei bisericii ortodoxe, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a răspuns:

  • „Nu Patriarhia Romana sau o altă patriarhie, în afară de cele două aflate momentan într-o criză de comunicare, decide în problema autocefaliei BO din Ucraina”.

În acest mesaj, Vasile Bănescu pledează pentru „abținerea de la adâncirea tensiunilor, prin încercarea reciprocă de identificare a unor noi argumente, prin ascultarea tuturor părților interesate în mod firesc de problema dezbătută, prin reanimarea intenției sincere de reluare a dialogului, toate acestea în paradigma rugăciunii și a încrederii depline in „Dumnezeul păcii" care, doar El, ne poate sfinți in toate acțiunile noastre”.

Iată mai jos răspunsul transmis redacției HotNews.ro:

„Patriarhia Română, ca și alte Patriarhii, pledează încă pentru vindecarea conflictului prin găsirea unei soluții autentice în problema ucraineană. Unitatea de credință și libertatea administrativ-pastorală nu trebuie separate sau abandonate niciodată. Îndemnul ferm la coresponsabilitate și cooperare între Biserici prin apărarea până la capăt a dialogului, a sinodalității panortodoxe și a reconcilierii este unul care indică limpede discernământul ca valoare axială, inclusiv in relațiile dintre Biserici.

Nu Patriarhia Română sau o altă patriarhie, în afară de cele două aflate momentan într-o criză de comunicare, decide în problema autocefaliei BO din Ucraina. Soluția unui conflict soldat cu întreruperea temporară a dialogului se clădește, cel puțin din punct de vedere creștin, prin abținerea de la adâncirea tensiunilor, prin încercarea reciprocă de identificare a unor noi argumente, prin ascultarea tuturor părților interesate în mod firesc de problema dezbătută, prin reanimarea intenției sincere de reluare a dialogului, toate acestea în paradigma rugăciunii și a încrederii depline in „Dumnezeul păcii" care, doar El, ne poate sfinți in toate acțiunile noastre”.

Patriarhia de la Constantinopol a recunoscut, pe 11 octombrie, la capătul unui sinod de două zile la Istanbul, o Biserică ortodoxă independentă în Ucraina.

Într-un comunicat difuzat la finalului Sfântului Sinod, Patriarhatul Constantinopolului a anunțat „reînnoirea deciziei deja luate conform căreia Patriarhia Ecumenică va proceda la acordarea autocefaliei Bisericii Ucrainei”.

Sfântul Sinod a decis de asemenea să îl „restabilească în funcția sa ierarhică” pe Patriarhul Filaret Denisenko, cel care a proclamat după obținerea independenței Ucrainei un Patriarhat independent de tutela rusă, fapt ce a dus la excomunicarea sa de către Moscova.

Biserica Ortodoxă Rusă a denunțat imediat decizia istorică a Patriarhiei de la Constantinopol drept „o catastrofă” și o „schismă”.

„Patriarhia Constantinopolului a luat astăzi o decizie catastrofală. În primul rând pentru sine și în general pentru întreaga lume ortodoxă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhului rus Kirill, Alexander Volkov, citat de agenția de presă rusă Ria Novosti. „De fapt, putem califica ceea ce s-a întâmplat astăzi drept legalizarea unei schisme”, a continuat Volkov. „Patriarhia Constantinopolului a depăşit linia roşie”, a adăugat acesta. Ulterior, Biserica Ortodoxă Rusă a rupt legăturile euharistice cu Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului.