Forumul Judecătorilor din România și Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor solicită ferm Ministrului Justiției să abandoneze imediat procedura de revocare a Procurorului General al României.
“Forumul Judecătorilor din România” și „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” solicită „ferm” ministrului Justiției, Tudorel Toader, să abandoneze imediat procedura de revocare a procurorului general al României, Augustin Lazăr.
„O astfel de procedură, care ocolește practic garantul independenței justiției, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, al cărui rol este unul pur decorativ, și care nesocotește dreptul la apărare al procurorului supus revocării a fost profund criticată de Comisia de la Veneția, GRECO și Comisia Europeană și pune în pericol parcursul României în Uniunea Europeană și în Consiliul Europei și însăși existența democratică a statului român, nemaivorbind de semnalul negativ și descurajant transmis unei părți importante a corpului magistraților”, afirmă cele două asociații, care reprezintă judecători și procurori.
Asociațiile reamintesc faptul că, recent, Comisia de la Veneția a subliniat „necesitatea asigurării autonomiei parchetelor din perspectiva modalității de numire și revocare din funcție a procurorilor șefi, astfel încât să se asigure protecția magistraților față de imixtiuni politice”. Se constată, se arată în acest comunicat, o creștere a implicării factorului politic în activitatea Ministerului Public și necesitatea unor „garanții corespunzătoare în ceea ce privește transparența, independența și sistemul de control și echilibru al puterilor în stat”.
“Forumul Judecătorilor din România” și „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” afirmă că „desfășurarea unei proceduri de revocare cu nesocotirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, al cărui aviz are caracter consultativ, și fără a oferi un drept la apărare procurorului supus revocării nu ține seama nici de Rapoartele Comisiei Europene din cadrul MCV, nici de Criteriile de la Copenhaga, procurorii de rang înalt fiind trecuți practic sub controlul exhaustiv și nelimitat al Ministrului Justiției, fiind desconsiderat rolul Consiliului Superior al Magistraturii în gestionarea carierei acestor magistrați. Cât timp un procuror șef poate fi revocat la aprecierea discreționară a unui om politic, fie el și ministru al justiției, nu mai poate fi vorba de vreo independență, fiind creată o influență politică excesivă”.
Ce argumente mai invocă cele două asociații:
- Revocarea din funcție a procurorilor de rang înalt ignoră standardele europene și numeroase principii internaționale. Ne referim, punctual, la Principiile Națiunilor Unite privind rolul procurorului[1], adoptate la Havana în 1990, Recomandarea Consiliului Europei (2000)19 privind rolul procurorului în sistemul de justiție penală[2], Standardele de responsabilitate profesională și declarația privind obligațiile și drepturile procurorilor[3], adoptate de Asociația Internațională a procurorilor la 23 aprilie 1999, Raportul Comisiei de la Veneția privind standardele europene în ceea ce privește independența sistemului judiciar (CDL_AD(2010)040)[4] adoptat la data de 17-18 decembrie 2010, Avizul nr. 9 (2014) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (Carta de la Roma)[5]
- Referitor la libertatea de exprimare a magistraților, în Avizul Comisiei de la Veneția asupra proiectelor de modificare a legilor justiției, pe lângă propunerea de abandonare a art.9 alin. (3) din Legea nr.303/2004 (care statuează obligarea judecătorilor și procurorilor ca, ”în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă și executivă”), Comisia de la Veneția arată că magistrații „sunt îndreptățiți să își exprime opiniile asupra modului de funcționare a sistemului judiciar, chiar dacă aceste opinii ar avea și implicații politice, dat fiind că funcționarea sistemului judiciar este un subiect de interes public”.
- În aceeași notă, în cauza Baka c. Ungariei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că opiniile exprimate de judecători în legătură cu buna funcționare a justiției, chestiune de interes public, sunt protejate convențional, ”chiar dacă au implicații politice, judecătorii neputând fi împiedicați să se implice în dezbaterea pe aceste subiecte”. „Teama de sancțiuni poate avea un efect descurajator pentru judecători în a-și exprima punctele de vedere cu privire la alte instituții publice sau politici publice. Acest efect descurajator se manifestă în detrimentul societății în ansamblul său”, menționau judecătorii CEDO în motivarea hotărârii citate.
„Având în vedere toate aspectele de mai sus, cât timp nu s-a realizat modificarea Legii nr. 303/2004, astfel încât avizul CSM să capete caracter obligatoriu, așa cum a solicitat Comisia de la Veneția, este necesar ca orice procedură de revocare a procurorilor de rang înalt să fie evitată sau, după caz, abandonată”, se arată în finalul comunicatului semnat de judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte, judecător Anca Codreanu, Tribunalul Brașov, co-președinte, procuror Antonia Diaconu, co-președinte, și procuror Adrian Cosmin Iordache, co-președinte.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut miercuri revocarea din funcție a procurorului general, Augustin Lazăr. Toader a prezentat, în sinteză, raportul de evaluare de 63 de pagini, în care a identificat 20 de motive pentru care, în opinia sa, Lazăr nu mai poate continua în funcția de procuror general.
Minsitrul Justiției a susținut că faptele reținute în sarcina procurorului sef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general, punând totodată între capetele de acuzare declarațiile publice ale lui Lazăr în cazul legilor justiției, precum și prestația publică a acestora în cazul protocoalelor încheiate de instituții din justiție cu SRI. „Prin urmare, considerăm că actele și faptele enumerate, de netolerat, demonstrează că activitatea contravine obligațiilor constituționale. Nu se mai poate sustine exercitarea funcției de conducere din cadrul Ministerului Public. Prin managementul realizat a deturnat activitatea Ministerului Public. Pentru aceste acte și fapte, declanșez procedura de revocare”, a spus Toader.
Potrivit procedurii, secția de procurori a CSM trebuie să se pronunțe asupra propunerii care ulterior ajunge la președintele Klaus Iohannis. Șeful statului este însă obligat să dea curs propunerii ministrului Justiției, fapt statuat de Curtea Constituțională în decizia referitoare la revocarea șefei DNA.
5
4
