Peste 70% din judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv 93 din totalul de 129, ar putea ieși la pensie în cazul în care legea privind statutul magistraților ar intra în vigoare. Actul normativ face parte din contestatul pachet al legilor justiției și se află la promulgare. Legea prevede că magistrații cu vechime de 20 de ani se pot retrage cu o pensie mai mare decât salariul, scrie Tolo.ro. Statistica a fost furnizată de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea unui judecător. Situația amintește de ceea ce se întâmplă în Polonia unde puterea a forțat pensionarea magistraților, după ce a decis numirea acestora pe criterii politice, de către Parlament.
Răspunsul CSM indică magnitudinea schimbării: din cei 7.000 de magistrați din România, 2.100 primesc facilitatea să se pensioneze pe loc. Astfel:
- 1437 de judecători
Dintre judecători: 93 de la ÎCCJ, 413 de la Curți de Apel, 606 de la Tribunale, 323 de la Judecătorii.
- 747 de procurori
Dintre procurori: 111 de la PÎCCJ, 42 de la DNA, 88 de la DIICOT, 136 de la Parchetele de pe lângă Curți de Apel, 231 de la Parchete de pe lângă Tribunale, 139 de la Parchete de pe lângă Judecătorii.
Efectul imediat va fi reluarea de la zero a mii de procese aflate pe rol. Dispariția unui judecător din complet dă șansa apărării să decidă dacă vrea să se readministreze probele, în instanță, așa cum s-a întâmplat în cazurile Dragnea sau Tăriceanu, când judecătoarea Ana Maria Dascălu s-a pensionat în 2017.
În acest moment, conform surselor judiciare, lipsa de magistrați este estimată la 1.000 de persoane, mai arată sursa citată.
Mai exact: 7.000 de magistrați activi, față de 8.000 de posturi disponibile.
În urma valului de pensionări, deficitul uman ar urma să crească de la 1.000 la 3.000 de magistrați în minus, din totalul de 8.000 de posturi.
Altfel spus, legislația este astfel orientată încât din 10 poziții de judecători și procurori, 4 să devină disponibile unui concurs de proporții naționale.
3
1
