Ministerul Educaţiei face precizări, miercuri seară, în urma criticilor privind repartizarea locurilor pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat finanţate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 - 2019, spunând că domeniile prioritare de dezvoltare a României sunt bioeconomia, tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor, energie, mediu şi schimbări climatice, eco-nanotehnologii şi materiale avansate şi sănătatea, iar urmare a alocării a 8% din locurile la licenţă şi a 12,5% din locurile la programele de studii de master pentru susţinerea acestor domenii prioritare universităţile care nu aveau în portofoliu preponderent astfel de programe au suferit în acest an o uşoară diminuare a locurilor repartizate. Ministerul mai susţine că o altă problemă o reprezintă "derapajele” universităţilor de la buna guvernanţă. Reprezentanţii Ministerului aduc critici dure Universităţii Bucureşti, spunând că la această instituţie sunt dezvoltate programe mai degrabă pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare, decât pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii cu privire la absolvenţi şi că este "surprinzător" că ARACIS a acordat acestei instituţii de învăţământ superior, la cea mai recentă evaluare instituţională, calificativul "grad de încredere ridicat”, potrivit news.ro.

Valentin PopaFoto: Hotnews

Ministerul Educaţiei precizează, în urma informaţiilor apărute în spaţiul public cu privire la criteriile care au stat la baza repartizării locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat, finanţate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 – 2019, că Guvernul a aprobat cifrele de şcolarizare pentru învăţământul superior de stat în anul universitar 2018-2019, după cum urmează: Licenţă - 62.000 locuri finanţate de la bugetul de stat din care 2.000 locuri pentru absolvenţii de licee situate în mediul rural; 5.000 locuri pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României; Master - 35.600 locuri finanţate de la bugetul de stat din care 4.600 locuri pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României; Doctorat - 3.000 locuri finanţate de la bugetul de stat, din care 300 locuri pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României. Domeniile prioritare de dezvoltare a României, definite în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 – 2020, respectiv în Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014-2020, sunt: bioeconomia, tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor, energie, mediu şi schimbări climatice, eco-nanotehnologii şi materiale avansate şi sănătatea

"Numeroase studii şi analize - inclusiv cele realizate în cadrul Raportului de audit al performanţei realizat de Curtea de Conturi a României, Raportului privind analiza funcţională a sectorului învăţământului superior realizat de Banca Mondială, cât şi în cadrul proiectului România Educată - ajung la o concluzie comună şi anume aceea că structura instituţională şi cea a ofertei educaţionale nu sunt corelate cu nevoile pieţei muncii. Din aceste studii reiese că peste 56% dintre programele oferite aparţineau ştiinţelor socio-umaniste (sursa ARACIS, 2017). Urmare a alocării a 8% din locurile la licenţă şi a 12,5% din locurile la programele de studii de master pentru susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, universităţile care nu aveau în portofoliu preponderent astfel de programe au suferit în acest an o uşoară diminuare a locurilor repartizate. O altă problemă identificată în analizele, rapoartele şi studiile luate în considerare: universităţilor de la buna guvernanţă", susţine Ministerul Educaţiei.

Exemplificând cu Universitatea din Bucureşti, Ministerul Educaţiei spune că în anul universitar 2017 – 2018 instituţia are un portofoliu de 106 programe de studii universitare de licenţă, din care însă 80 de programe au un număr de studenţi bugetaţi cuprins în intervalul 20 – 40 studenţi bugetaţi/an de studiu, 65 programe de studii au un număr de studenţi mai mic de 20 studenţi bugetaţi/an de studiu şi 36 de programe cu mai puţin de 10 studenţi bugetaţi/an de studiu, în condiţiile în care sustenabilitatea financiară impune un minimum de 40 de studenţi/an de studiu. Cu privire la programele de studii universitare de master, cifrele sunt chiar mai îngrijorătoare: în anul universitar 2017 – 2018, Universitatea din Bucureşti are un portofoliu de 190 programe de studii universitare de master, din care însă 44 de programe au un număr de studenţi bugetaţi cuprins în intervalul 20 – 25 studenţi bugetaţi/an de studiu, 144 programe de studii au un număr de studenţi mai mic de 20 studenţi bugetaţi/an de studiu şi 86 de programe cu mai puţin de 10 studenţi bugetaţi/an de studiu, în condiţiile în care sustenabilitatea financiară impune un minim de 25 de studenţi/an de studiu, susţine Ministerul Educaţiei. Cu privire la locurile/granturile finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de doctorat, din datele publice ale Universităţii din Bucureşti reiese că din cei 1.551 doctoranzi înmatriculaţi în perioada 2010-2013, doar 726 (46,81%) au obţinut până la această dată titlul de doctor. Pentru restul, Universitatea din Bucureşti a primit doar finanţarea în valoare de 20.366.233 lei, aferentă intervalului 2010-2013.

"Este adevărat că pentru doctoranzii înmatriculaţi în anul 2013, mai există probabilitatea ca aceştia să susţină teza de doctorat în urma prelungirilor şi perioadelor de graţie acordate de legislaţia în vigoare, în timp ce studenţii înmatriculaţi în anul I de studii în anul 2010 au depăşit deja termenul maxim de 7 ani şi au o rată de succes de doar 61% . Cu siguranţă, aceste rezultate nesatisfăcătoare pot fi puse pe seama exigenţei conducătorilor de doctorat din această instituţie de învăţământ superior de prestigiu, dar considerăm că ar fi fost oportun ca această exigenţă sporită să fie aplicată încă de la momentul susţinerii examenului de admitere la studiile universitare de doctorat. Altfel, din analiza datelor publice ale Universităţii din Bucureşti pare mai degrabă că la examenul de admitere poate fi declarat admis oricine, doar cu scopul ca universitatea sa încaseze finanţarea corespunzătoare", afirmă Ministerul Educaţiei.

"În contextul celor prezentate anterior pentru ciclurile de studii de licenţă şi masterat, deducem că în cadrul Universităţii din Bucureşti sunt dezvoltate mai degrabă programe pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare, decât pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii cu privire la absolvenţi. Concluzia pare sa fie întărită şi de raportul dintre numărul de cadre didactice titulare şi numărul de norme, raport care este mult sub 0.7 (0,49), limita minimă impusă de ARACIS pentru a acredita programele de studiu ale unei universităţi. Surprinzător, însă, deşi acest raport este de ani buni mult sub limită, ARACIS a acordat acestei instituţii de învăţământ superior, la cea mai recentă evaluare instituţională, calificativul „Grad de încredere ridicat”, îşi continuă criticile reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

Ei mai spun că, aşa cum prevede şi Legea Educaţiei Naţionale, aplicarea regulilor trebuie să se facă unitar şi în mod egal, fără discriminări între universităţi.

Oficialii Ministerului Educaţiei mai susţin că în plus, în perioada 2014-2016, Universitatea din Bucureşti a ajuns să primească pentru studiile universitare de doctorat finanţări-record de până la 23% din întreaga finanţare a universităţii, datorită numărului mare de locuri bugetate atribuite, în condiţiile în care media naţională era de 12-13%.

"Un alt element ce trebuie remarcat este legat de numărul relativ scăzut al studenţilor cu taxă din cadrul acestei universităţi, ceea ce conduce la o diminuare a locurilor bugetate în anii superiori ca urmare a abandonului şcolar, rezultând o irosire de către universitate a locurilor alocate iniţial pentru admitere. În concluzie, repartizarea locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat, finanţate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 – 2019, nu s-a făcut pe criterii politice, Ministerul Educaţiei Naţionale urmărind doar susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României", adaugă Ministerul Educaţiei.