Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a constatat ca o comisie parlamentara nu poate sa exercite competentele unei structuri din cadrul puterii executive, intrucat astfel s-ar incalca Legea fundamentala, potrivit motivarii deciziei prin care au fost admise unele obiectii de neconstitutionalitate privind mai multe articole din actul normativ de modificare a Legii 317/2014 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), scrie Agerpres.
"Potrivit noii conceptii a legiuitorului, transpuse la art. I pct. 15 din legea examinata, Curtea retine ca verificarea veridicitatii datelor cuprinse in declaratiile judecatorilor si procurorilor - membri alesi ai CSM, din care rezulta daca au facut sau nu parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau daca au colaborat cu acestea, revine, in continuare, CNSAS, insa, in ceea ce priveste declaratiile privind calitatea acestora de ofiter acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informatii, competenta de verificare este una partajata intre CSAT si comisiile parlamentare de control al serviciilor de informatii. (...) Curtea constata ca art. I pct. 15 din legea examinata (cu referire la sintagma "comisiile speciale parlamentare pentru controlul activitatilor serviciilor de informatii" cuprinsa la art. 18 alin. (2) lit.b) din Legea nr.317/2004) incalca art. 1 alin. (4) din Constitutie, intrucat o comisie parlamentara exercita competentele unei structuri din cadrul puterii executive", se arata in motivare.
Pe de alta parte, CCR a decis ca nu poate constata incalcarea art. 124 alin. (3) din Constitutie, care prevede ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, intrucat "verificarea in sine a veridicitatii declaratiilor de catre o comisie parlamentara nu afecteaza independenta judecatorului, ea indicand, mai degraba, o reprezentare gresita a competentelor autoritatii legiuitoare in raport cu cea executiva".
Potrivit CCR, au fost admise obiectiile de neconstitutionalitate formulate si s-a constatat ca dispozitiile art. I pct. 5, pct.15 (cu referire la sintagma "comisiile parlamentare de control al serviciilor de informatii"), pct. 19, pct. 20 si pct. 62 din legea vizata sunt neconstitutionale. Pe de alta parte a fost respinsa, ca inadmisibila, obiectia de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art. I pct. 34, iar obiectiile de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art. I pct. 4, pct. 7 si pct. 48, precum si la legea in ansamblul sau au fost respinse ca neintemeiate.
In motivarea solutiei de admitere, CCR a retinut ca prevederile art. I pct. 5, cu referire la art. 7 alin. (51) din Legea 317/2004, contin paralelisme legislative, aceeasi solutie juridica fiind reglementata si la art. I pct. 4, cu referire la art. 7 alin. (5) teza intai din lege, ceea ce contravine dispozitiilor din Constitutie cu privire la principiul legalitatii, in componenta sa referitoare la calitatea legii.
"Prevederile art. I pct. 15, cu privire la sintagma 'comisiile parlamentare de control al serviciilor de informatii' cuprinsa la art. 18 alin. (2) lit.b) din lege, sunt neconstitutionale (...) prin raportare la dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutie, referitoare la principiul separarii si echilibrului puterilor in stat. Prevederile art. I pct. 19 si 20, cu referire la art. 24 alin. (1) si (2), si, respectiv, la art. 24 alin. (21)-(23) din Legea nr. 317/2004, sunt contrare dispozitiilor art. 133 alin. (3) din Legea fundamentala, potrivit carora presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre magistratii judecatori si procurori, membri alesi ai Consiliului. Art. I pct. 62, cu referire la art. 55 alin. (10) si (11) din Legea nr.317/2004 si care reglementeaza procedura revocarii presedintelui sau vicepresedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, contravin, pentru identitate de ratiune, acelorasi norme fundamentale anterior mentionate, referitoare la alegerea conducerii Consiliului", arata CCR.
Curtea mai precizeaza ca, in ceea ce priveste obiectia de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art. I pct. 34 din legea examinata, aceasta a fost respinsa ca inadmisibila, obiectia fiind, sub acest aspect, nemotivata. De asemenea, Curtea a apreciat ca neintemeiate criticile de neconstitutionalitate intrinseca privind dispozitiile art. I pct. 4, pct. 7 si pct.48 din legea supusa controlului de constitutionalitate, precum si pe cele privind neconstitutionalitatea extrinseca a legii, in ansamblul sau.
0
7
