Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis, marti, ca sunt neconstitutionale unele dispozitii din modificarile aduse Legii 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), anunta Agerpres.

Judecătorii de la Curtea ConstituționalăFoto: AGERPRES

"Ne-am pronuntat pe cea de-a treia lege a Justitiei - Legea 317/2004 privind organizarea CSM. Solutia este de admitere, cu unanimitate, a unor texte care vizeaza diverse puncte din legea de organizare. Vreo cinci la numar care se refera la mai multe texte. Va dau cateva exemple: este vorba despre un text care se repeta. Or, potrivit Legii tehnicii legislative, nu este uzual si este interzis chiar ca mai multe texte sa fie insirate in mod paralel pentru a crea confuzii in procesul de aplicare", a declarat presedintele CCR, Valer Dorneanu.

El a spus ca un alt text declarat neconstitutional se refera la alegerea presedintelui si vicepresedintelui CSM.

"Textul actual omitea practic, ocolea textul constitutional care spune ca acestia se numesc in urma alegerii de catre plenul CSM. Or, textul pe care noi l-am criticat se referea ca presedintele Sectiei de judecatori este numit practic de drept (n.r. - presedinte CSM) si vicepresedintele tot de drept, din randul procurorilor. Repet, textul contrazicea prevederile constitutionale. Am mai declarat un text neconstitutional, repet tot cu unanimitate de voturi, acea reglementare care prevedea ca declaratiile membrilor CSM cu privire la faptul daca apartin, au apartinut sau au facut politie politica sunt cenzurate, sunt controlate de Comisia parlamentara de control al SRI", a precizat seful CCR.

Plenul Curtii a adoptat cu unanimitate de voturi obiectiile de neconstitutionalitate privind mai multe articole din legea de modificare a Legii 317/2014 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), in timp ce pentru respingerea celorlalte obiectiilor s-a inregistrat majoritate de voturi.

Potrivit unui comunicat al CCR, au fost admise obiectiile de neconstitutionalitate formulate si s-a constatat ca dispozitiile art.I pct.5, pct.15 (cu referire la sintagma "comisiile parlamentare de control al serviciilor de informatii"), pct.19, pct.20 si pct.62 din legea vizata sunt neconstitutionale. Pe de alta parte a fost respinsa, ca inadmisibila, obiectia de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art.I pct.34, iar obiectiile de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art.I pct.4, pct.7 si pct. 48, precum si la legea in ansamblul sau au fost respinse ca neintemeiate.

In motivarea solutiei de admitere, CCR a retinut ca prevederile art.I pct.5, cu referire la art.7 alin.(51) din Legea 317/2004, contin paralelisme legislative, aceeasi solutie juridica fiind reglementata si la art.I pct.4, cu referire la art.7 alin.(5) teza intai din lege, ceea ce contravine dispozitiilor din Constitutie cu privire la principiul legalitatii, in componenta sa referitoare la calitatea legii.

"Prevederile art.I pct.15, cu privire la sintagma 'comisiile parlamentare de control al serviciilor de informatii' cuprinsa la art.18 alin.(2) lit.b) din lege, sunt neconstitutionale (...) prin raportare la dispozitiile art.1 alin.(4) din Constitutie, referitoare la principiul separarii si echilibrului puterilor in stat. Prevederile art.I pct.19 si 20, cu referire la art.24 alin.(1) si (2), si, respectiv, la art.24 alin.(21)-(23) din Legea nr.317/2004, sunt contrare dispozitiilor art.133 alin.(3) din Legea fundamentala, potrivit carora presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre magistratii judecatori si procurori, membri alesi ai Consiliului. Art.I pct.62, cu referire la art.55 alin.(10) si (11) din Legea nr.317/2004 si care reglementeaza procedura revocarii presedintelui sau vicepresedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, contravin, pentru identitate de ratiune, acelorasi norme fundamentale anterior mentionate, referitoare la alegerea conducerii Consiliului", se arata in comunicat.

CCR mai precizeaza ca, in ce priveste obiectia de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art.I pct.34 din legea examinata, aceasta a fost respinsa ca inadmisibila, obiectia fiind, sub acest aspect, nemotivata. De asemenea, Curtea a apreciat ca neintemeiate criticile de neconstitutionalitate intrinseca privind dispozitiile art.I pct.4, pct. 7 si pct.48 din legea supusa controlului de constitutionalitate, precum si pe cele privind neconstitutionalitatea extrinseca a legii, in ansamblul sau. A