Analiza HotNews.ro

Miercuri, 14 februarie 2018, 19:29 Actualitate | Esenţial

Dintre toate modificarile cu potential impact negativ aduse celor trei legi ale justitiei (statutul procurorilor, legea de organizare judiciara si legea CSM), una a trecut neobservata, dar care poate avea efecte nocive pentru sistem. Este vorba o invitatie la pensionare adresata tuturor magistratilor cu vechime cuprinsa intre 20 si 25 de ani. Ei vor putea iesi din sistem cu o pensie mai buna chiar decat salariul incasat azi fara sa mai astepte implinirea varstei de 60 de ani, cum prevede legea in vigoare azi.

• O asemenea oferta de nerefuzat, dublata de blocarea intrarilor in sistem in urmatorii 4 ani, va pune intr-un grav pericol functionarea sistemului de justitie. Detaliile obtinute de HotNews.ro anunta un mic dezastru in sistem: un val de plecari care va slabi mult in special institutiile-cheie din justitie.

Statutul judecatorilor si procurorilor (legea 303/2004) in varianta aflata azi in vigoare permite procurorilor si judecatorilor cu o vechime de intre 20 si 25 de ani numai in aceste functii sa beneficieze de pensia de serviciu, la implinirea varstei de 60 de ani. Pensia de serviciu se acorda in prezent in cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni inainte de data pensionarii in cazul magistratilor cu vechime de  25 de ani,  fiind micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală.

Astfel, un magistrat cu 20 de ani vechime iese azi, pe legea in vigoare, cu pensie de serviciu de 75%, unul cu 21 de ani cu 76% din veniturile brute realizate in ultimele 12 luni insa in toate cazurile conditia este ca magistratii sa fi implinit 60 de ani la data pensionarii.

Ce s-a modificat in Parlament? A disparut conditia de varsta, iar pensia speciala in cazul magistratilor cu vechime intre 20 si 25 de ani nu se mai calculeaza dupa media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni, ci în cuantum din ultimul salariu dupa regula explicata mai sus.

Asta inseamna ca un judecator sau procuror intrat efectiv in paine la varsta de 25 de ani (dupa patru ani de facultate si alti doi de formare profesionala la INM), are posibilitatea sa iasa la pensie la 45 de ani, adica dupa 20 de ani de munca. Pe legea in vigoare, cei cu o vechime cuprinsa intre 20 si 25 de ani ar fi trebuit sa astepte pana la implinirea varstei de 60 de ani. Cei cu vechime de peste 25 de ani pot iesi la pensie speciala pe legea in vigoare azi chiar daca nu au implinit 60 de ani.

Pe scurt, vom avea o noua categorie de pensionabili in sistem: judecatori si procurori cu vechime cuprinsa intre 20 si 25 de ani. Ei se vor putea pensiona oricand, daca noile legi vor intra in vigoare, chiar daca nu au impliniat varsta de 60 de ani.

“Va fi un val de plecari, mai ales din randul procurorilor. Legile justitiei au fost modificate in asa fel incat nimic nu le mai garanteaza independenta, rolul ministrului a fost intarit iar sectia speciala infiintata pentru a-i ancheta pe magistrati le ofera un motiv in plus sa renunte. In plus, vor beneficia de o pensie mai mare decat salariul incasat azi, chiar si cei care ies cu 75%”, au declarat pentru HotNews.ro surse din sistem.

Altfel spus, contextul politic ostil, sesizarile la Inspectia Judiciara si presiunile mediatice mari ii vor determina foarte probabil pe multi magistrati aflati in aceasta categorie de pensionabili sa renunte, mai ales ca in calitate de tineri pensionari vor castiga chiar mai mult decat judecatori sau procurori in functie. De ce?

• EXEMPLU. Pensia se calculeaza din ultimul salariu brut. In calitate de salariat, un magistrat este taxat in prezent cu aproximativ 41% din salariul brut (impozit pe salariu si contributiile de sanatate si asigurari sociale) in timp ce pensionarilor din sistemele speciale (armata, justitie, politie) nu li se aplica decat un procent de 10% impozit, fiind scutiti de plata CAS si CASS.  Pe scurt, un magistrat care are in prezent un venit brut de 10 mii de lei incaseaza un salariu net de aproximativ 6 mii de lei. Daca iese la pensie dupa 20 de ani se aplica procentul de 75% din ultimul salariu brut impozitat cu 10%, adica o pensie de aproape 7 mii de lei. Vor fi lovite in special Inalta Curte, Curtile de Apel si Parchetele aferente, DNA, DIICOT si Parchetul General, unde gasim cei mai multi magistrati cu experienta. Aici, procentele de pensionabili sunt de peste 60%, potrivit unor estimari din sistem. Salariile sunt de asemenea destul de mari, undeva intre 12 – 14 mii de lei net, ceea ce inseamna un brut care se apropie de 20 de mii de lei.

De pilda, potrivit informatiilor obtinute de HotNews.ro, din cei 2600 de procurori din Romania, cam 750 indeplinesc conditia de pensionare daca modificarile vor intra in vigoare. Nu este clar cati judecatori se pregatesc sa paraseasca sistemul, de si aici vom asistam la plecari masive, in special la Inalta Curte si Curtile de Apel. In consecinta, s-ar putea sa asistam un val de procese cu miza mare care o iau de la capat din cauza pensionarilor (dupa modelul Dragnea).

Blocajul va fi cu atat mai mare, cu cat iesirile din sistem nu vor putea fi acoperite imediat de intrari. Statutul judecatorilor si procurorilor a fost modificat astfel incat creste durata formarii profesionale de la doi ani la patru ani. Prin urmare, daca in acest an vom avea un val de iesiri din sistem, golul nu va putea fi umplut decat peste cativa ani ani. Chiar si asa, la instantele si parchetele superioare, unde e nevoie de experienta, sistemul nu va putea furniza suficiente resurse pentru a ocupa posturile libere.

In aceste conditii se va ajunge in mod previzibil la solutia adoptata pe vremea Rodicai Stanoiu: consilieri juridici, notari si avocati bagati in magistratura. In aceste conditii, riscul ca sistemul sa fie populat cu o veritabila clientela a actualei puteri creste exponential.

Magistratii se vor comporta in mod previzibil ca politistii sau ofiterii din serviciile secrete, care au profitat la randul lor conditii bune pentru a iesi la pensie. N-au ratat ocazia sa o faca in ultimii ani, cand s-au inregistrat plecari masive prin pensionare din armata, servicii speciale si politie, mai ales ca Guvernul ameninta ca va inaspri conditiile. Cei care au iesit din sistem au fost ofiteri ajunsi in varful carierei, in plina putere de munca (45 – 50 de ani) cu experienta si mult mai eficienti decat cei aflati la inceputul carierei.

Or, prin aceste plecari din institutii cheie, statul slabeste. Institutii cheie pierd oameni aflati la apogeul carierei.

Procurorul-sef DIICOT, Daniel Horodniceanu, s-a plans recent de calitatea informatiilor primite de la politisti, oferind ca posibila explicatie tocmai numarul mare al celor nou intrat in sistem in ultimii ani. “17.000 de poliţişti au fost pensionaţi în ultimii cinci ani. Aceştia urmează să fie înlocuiţi cu persoane care nu au lucrat în Poliţie. (...) Cantitatea şi calitatea informaţiilor care ne provin de la Poliţie sunt insuficiente", a declarat Horodniceanu pe data de 6 februarie.

Spre deosebire de Polonia si Ungaria, unde sistemul de justitie a fost epurat prin scaderea varstei de pensionare si fortarea judecatorilor si procurorilor sa plece din sistem, in Romania scandalul va fi inexistent deoarece magistratii vor pleca, cum am spus, de bunavoie. Nimeni nu-i va impinge afara, dar putini vor alege sa ramana de bunavoie.

Situatia le convine tuturor: judecatorii si procurorii scapa de volumul mare de munca, de presiuni, de riscul de a fi anchetati de sectia speciala la ordin politic si de amenintarea unor actiuni disciplinare, care, cat timp se judeca, le blocheaza posibilitatea de a mai solicita pensia speciala. In fine, vor folosi toti fereastra de oportunitate de teama ca ea se va inchide la un moment dat, asa cum au fost amenintati militarii si politistii.

Nu e clar cine anume a propus eliminarea criteriului de varsta pentru categoria de magistrati cu vechime intre 20 si 25 de ani. Din relatarea dezbaterilor pe aceasta tema rezulta ca modificarea articolului 82 din legea 303/2004 s-a facut la propunerea CSM, amendamentul fiind preluat de PSD, dar nu e clar cine a avansat propunerea eliminarii limitei de varsta.

In tot cazul, este una din modificarile cu cele mai toxice efecte pe termen lung: deprofesionalizarea, bulversarea si subcapacitarea sistemului de justitie din Romania. Legile justitiei se intorc la Parlament pentru a fi puse in acord cu observatiile CCR, dupa care vor ajunge pe masa presedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Acesta are teoretic posibilitatea de a formula noi observatii de neconstitutionalitate sau sa ceara inainte de a le promulga punctul de vedere al Comisiei de la Venetia.