Fondatorul Humanitas, Gabriel Liiceanu, a spus marti ca nu mai doreste sa fie membru al Uniunii Scriitorilor, el aratand ca nu poate fi pus, ca editor, "sa faca pe colectorul de taxe" pe baza legii timbrului cultural. Legea care stabileste timbrul literar pentru Uniunea Scriitorilor - mai precis, legea aplicata din 1994, nu cea aflata acum in lucru la Comisia de cultura din Camera si care a starnit ample dezbateri in ultima luna - este o "lege abuziva" deoarece ii pune pe editori sa "practice servicii pentru care nu sunt platiti", a spus Liiceanu.

• El a facut declaratiile in cadrul unei dezbateri GDS pe tema initiativei de modificare a timbului cultural. La dezbatere, reprezentantii editorilor si librariilor l-au atacat dur pe unul dintre initiatorii proiectului, Varujan Vosganian, care a aparat ideea schimbarii in sensul ca "trebuie sa imbunatatim sistemul de incasare a timbrului". Editorii si librarii, dar si deputatul Mihai Sturzu au afirmat, in schimb, ca o astfel de lege nu ar trebui sa existe deloc.

"Nu mai doresc sa fiu, de azi, membru al acestei uniuni. De azi am incetat, nu mai am nicio relatie cu uniunea dumneavoastra", a spus Gabriel Liiceanu, adresandu-i-se lui Varujan Vosganian, vicepresedinte USR si initiator al proiectului de modificare a legii timbrului cultural.

In cadrul unei dezbateri organizate de Grupul pentru Dialog Social pe tema proiectului de lege privind timbrul cultural, Liiceanu a contestat atat modul in care functioneaza sistemul de sprijin pentru scriitori pe baza timbrului literar, cat si destinatia acestor bani. In acest sens, el a citat dintr-un articol mai vechi al ziarului Adevarul pasaje "literare" apartinand "tineri membri ai Uniunii Scriitorilor", pasaje ce includeau numeroase expresii vulgare.

Potrivit lui Liiceanu, solutia pentru sprijinirea culturii este ca "statul sa-si faca treaba. Sa ia cei 9% cat e TVA pe carte, sa ia 2% din acei 9% si sa-i redirectioneze" el spre USR, nu sa-i puna pe editori sa faca acest lucru.

Ce au spus, intre altele, participantii la dezbaterea GDS:

Varujan Vosganian, senator, initiatorul noului proiect legislativ privind timbrul literar si vicepresedinte USR:

• Pana in 2005, beneficiarii timbrului stabilit prin legea din 1994 au fost: USR - 0%, distribuitorii - 100%. Mai tarziu, pana in 2008, USR a avut o incasare ceva mai mare. Dar in 2009-2014, beneficiarii au fost: 90% - editurile, 10% - USR
• Motivul pentru care am dorit modificarea legii nu a fost ca legea existenta era proasta, ci ca nu se aplica. (...) Am vrut sa incercam o formula care s apermita incasarea corecta. (...) Singura ratiune pentru care am venit cu aceasta initiativa a fost sa imbunatatim sistemul de incasare, lasand USR in afara perceperii timbrului literar

Silviu Lupescu, Polirom:

• Suntem acuzati de evaziune fiscala. Mai ales dl. Vosganian ar trebui sa stie ce inseamna evaziune fiscala - nu e cazul cand vine vorba despre neplata unui timbru "parafiscal". (...) O societate cum e o editura primeste, o data la 3-4 ani, un control de fond. Polirom a fost controlata de 3-4 ori, niciodata fiscul nu a gasit ceva sa semene a evaziune fiscala.
• Legea timbrului se aplica in paralel cu cea a drepturilor de autor. Daca exista o editura care scoate carti fara drepturi de autor, atunci sa spunem - aceea e editura care nu plateste.
• Cresterea taxelor, in cazul cartii, a fost mai mare decat in cazul tigarilor si al alcoolului, in ultimii 20 de ani
• Cartea a devenit, la ora actuala, suprataxata
• Cand ajungi la guvernare, nu trebuie sa reprezinti interesele grupurilor din care faci parte (aluzie si la Varujan Vosganian, care a admis recent ca, ministru si vicepresedinte USR fiind, a "rugat" Garda Financiara sa controleze editurile pentru neplata timbrului literar)
• Ce rol are acest timbru? El ar trebui trecut in codul fiscal, sa stie toata lumea ca este o taxa
• Ce nu are proiectul de lege: un studiu de impact. Am incercat sa fac un studiu de impact pe propria editura. Avem sute de mii de carti care stau pe raft 2-3 ani. Daca acei bani (pentru timbru) ii blochez, voi avea mai putini bani de tipar, deci mai putini bani de productie, deci mai putini bani de impozit, de drepturi de autor etc.. Aceasta afecteaza, in amonte, industria tipografica, iar in aval librariile

Mihai Sturzu, deputat, membru al Comisiei de Cultura:

• Aceasta lege (proiectul initiat, intre altii, de Varujan Vosganian - n.red.) prevede un timbru fizic, ceea ce este imposibil. Doar in timpul sedintei (Comisiei de Cultura in care s-a discutat pe aceasta tema - n.red.) am cumparat 2 carti si 4 piese, online.
• Aceasta lege nu are ce sa caute astazi
• Culturra e foarte importanta si statul trebuie sa o sustina. Dar legea actuala, din 1994, venita ca o fosila a legislatiei din vechiul regim, a functionat si functioneaza si astazi in paralel cu legea drepturilor de autor. Iar organismele de gestiune au dreptul sa foloseasca bani tocmai pentru ceea ce vor si uniunile de creatie - sustinerea tinerelor talente, grija pentru varstnici etc.
• Ca sunt 10 bani sau 5 lei, e o povara in plus. Nu putem sustine cultura punand o taxa in plus.
• Solutia decenta, corecta, curata este sa eliminam complet acest timbru literar. Eu as duce discutia nu in detalii despre cine ce a platit, ci daca astazi mai avem nevoie de timbru cultural

Ion Caramitru, presedintele UNITER si al Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori, a aparat proiectul de lege, argumentand ca sprijina artistii si creatorii, dupa ce acestia au fost marginalizati in comunism:

• E o falsa problema. Nu discutam despre ceea ce e esential - felul cum se foloseste acest timbru, cine sunt beneficiarii
• In vremea lui Ceausescu nu a existat un astfel de timbru. Dupa cutremurul din '77, Nicolae Ceausescu a decazut munca in arta, care pana atunci se desfasura in grupa a doua de munca - arta a fost decazuta la grupa a 3-a de munca (grupa prestatorilor de servicii). Am fost prestatori de servicii artistice, aceasta a fost conditia noastra sociala. Asta a presupus scaderea salariilor, disparitia bonificatiei si iesirea la pensie cu o pensie mizerabila.
• In CPUN, la initiativa mea, s-a revenit la grupa a doua. asta a presupus ca o parte din cei care au iesit la pensie dupa '89 sa recastige ceva din drepturile pierdute.

Serban Radu, Carturesti:

• Nu exista un studiu de impact pentru industria aceasta, pentru ce inseamna legea in varianta veche sau noua - cei cu pregatire economica mi se pare foarte straniu sa nu-si puna problema lipsei unui studiu de impact
• Sa nu va mai ganditi ca banii pe care cititorii ii platesc la casa sunt alti bani - omul nu se gandeste cati bani se duc la USR, cati la editura, cati la timbru sau TVA
• In romania, avem produsele acestea - carte, muzica, film - in care exista o concurenta neloiala din partea pirateriei. Ce e legal concureaza cu un produs gratis. Daca e de taxat cineva, taxati providerii de Internet!
• In tara noastra s-au inchis mult mai multe librarii decat s-au deschis.
• Librariile Carturesti, ca tot s-a vorbit despre noua librarie din Lipscani - adevarul este ca nu am gasit un investitor sa bage bani in deschidere. Nu ies bani. Stiti cu cat suntem intarziati la edituri? Cu luni de zile. Imi cer scuze, dar asta e situatia. Stiti care e salariul unui librar? 800 de lei in tara, 900 in Bucuresti. Si ne asteptam la oamenii astia sa stie sa vorbeasca despre carti. De aceea vorbesc despre un studiu de impact, sa vedem daca piata aceasta mai are de unde sa extraga bani.
• In ziua de azi, 2% (cat reprezinta timbrul pe carte - n.red.) e o marja de profit la care noi speram, dar nu o atingem
• Majoritatea covarsitoare a editorilor investesc si in scriitori romani. Cand va fi nevoie sa taie cheltuielile, cine va fi taiat? Scriitorul roman: Coelho se vinde, scriitorul roman nu se vinde, in general vorbind .

Calin Vlasie, Paralela 45:

• Noi suntem la zi cu platile la USR. Numai ca eu, trecand aproape printr-un faliment acum 14 ani, am renuntat in general sa mai public beletristica, in special romaneasca, pentru ca nu se vinde.
• Nu exista o strategie care sa combine sprijinul pt cultura si instructie.
• Nu putem sa aparem noi, editorii, ca niste afaceristi verosi - baronii editurilor, cum ne-a numit premierul Ponta
• Daca (initiatorii proiectului privind timbrul cultural - n.red.) ne intrebau si pe noi inainte sa bage legea, nu ajungeam la tiganeala aceasta

Dan schwartz, consultant fiscal:

• Timbrul cultural nu e un impozit, nu e o taxa. Aceste categorii economice sunt definite. Nu vom regasi nicaieri o astfel de categorie - o suma de bani colectata de la contribuabilii consumatori si care e transferata catre alti contribuabili - entitati de drept privat. Acestia din urma, chiar daca au statut de utilitate publica, nu inseamna ca au statut de autoritati guvernamentale, ci ca au drept de finantare de la guvern, ca pot fi controlate de curtea de conturi.
• Garda Financiara, cand exista, venea sa verifice platile facute de edituri catre USR pt penalitati - cum poate statul sa incasese penalitati pentru creante pe care nu le are? Aceasta problema trebuie rezolvata
• Din punct de vedere fiscal, acest timbru cultural nu exista, e statutat intr-un act normativ plin de inadvertente. Nefiind o categorie fiscala, nimeni nu stie ce este. Totusi, genereaza discutii precum cele de azi
• Solutia e una singura: e o decizie politica. Exista in lumea aceasta tari care subventioneaza cultura, altele care nu subventioneaza cultura. (...) Romania ce vrea? Poate sa lase piata libera sa functioneze conform regulilor pietei, sau sa intervina. Daca vrea piata libera, legea aceasta nu-si mai are sensul. Daca e preferata optiunea cealalta, atunci statul sa subventioneze cultura - deci legea ar trebui sa dispara din nou.

Gabriel Liiceanu, Humanitas:

• Avem un un stat care, in loc sa-si rezolve problema promovarii culturii romanesti, o distribuie spre entitati absolut inadecvate
• Legea din 1994 - asupra aberatiei ei vreau sa ma opresc. De ce 10 ani nu a platit niciun distribuitor si de ce nimeni nu e tentat sa plateasca niciodiodata. Adevarul e ca acesti bani nu sunt colectati separat (la vanzarea unei carti - n.red.). Fiecare isi face pretul in functie de posibilitatile pietei. Banii nu sunt colectati (de catre USR - n.red.) de la public, ci sunt bani platiti din profiturile editurilor. Sunt bani pe care vi-i platim introducand simbolul palid al cititorului, care nu stie ca a platit cei 2%. Daca intrebi omul care lucreaza in editura, el va spune ca nu poate departaja cei 2% de restul, in pretul cartii.
• Daca in CPUN erau editori, va puneau pe dvs, scriitorii, sa platiti taxa. Impudoarea este ca ati folosit puterea pentru a impune astfel de lege.
• E o lege infiorator de proasta, care nu va rezista sub nicio forma.
• De ce ma puneti sa va fac serviciul de colector? Ma puneti, printr-o lege abuziva, sa joc intr-un joc pe care nu stiu si nu vreau sa-l joc. Ma puneti sa practic servicii pentru care nu ma platiti.
• Nu ma puneti pe mine sa fac pe colectorul de taxe.
• Nu mai doresc sa fiu, de azi, membru al acestei uniuni (USR - nred.). De azi am incetat, nu mai am nicio relatie cu uniunea dvs.
• Solutia este ca statul sa-si faca treaba. Sa ia cei 9% cat e TVA pe carte, sa ia 2% din acei 9% si sa-i redirectioneze spre dvs.