Noul an școlar care începe pe 11 septembrie vine cu câteva schimbări, în contextul intrării în vigoare a noilor legi ale educației, adoptate de Parlament și promulgate de președinte în urmă cu câteva luni. Bursele elevilor și introducerea posibilității ca elevii să fie exmatriculați sunt doar câteva dintre schimbări.

Elevi Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Una dintre cele mai importante modificări se referă la posibilitatea exmatriculării elevilor. În Legea 198/2023, cea a învățământului preuniversitar, se precizează, la Articolul 13, Alineatul 2, că:

„Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învățământului obligatoriu poate fi realizată numai în situații grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spațiul școlar, în vederea protejării dreptului la educație al celorlalți beneficiari primari. Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează dreptul la apărare și contestație”.

Din septembrie 2022, elevii nu mai puteau fi exmatriculați din învățământul obligatoriu. La acea vreme, Ministerul Educației spunea că exmatricularea nu se poate realiza, pentru că „dreptul la educație este un drept constituțional”, după cum scria, la acea vreme, Edupedu.ro.

Mai puțini elevi în clasele de liceu

În noua lege a educației se precizează că „învățământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 26”.

Așadar, numărul maxim de elevi care poate fi într-o clasă de liceu a scăzut cu patru față de vechea lege a educației, care prevedea că o clasă trebuia să cuprindă „în medie 24 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30”.

Modificări în acest sens sunt și în învățământul postliceal, unde numărul maxim de elevi admis într-o clasă a scăzut de la 30 la 28, conform noilor prevederi.

Pentru învățământul sportiv și de artă numărul maxim de elevi care este permis într-o clasă a scăzut de la 25 (în vechea lege a educației), la 24.

  • „învățământul sportiv și de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 24, și poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 10”.

Noi materii introduse în trunchiul comun

Noua lege a învățământului preuniversitar prevede și introducerea unor materii noi în trunchiul comun (adică obligatorii, pentru toți elevii), dar și opționale, care se fac la alegerea tinerilor.

Concret, vorbim despre materia „Istoria evreilor. Holocaustul”, materie care are deja aprobată și programa școlară, prin Ordinul Ministerului Educației 5.344 din 9 august 2023.

Cei de la Institutul „Elie Wiesel”, colaborator al Ministerului Educației privind introducerea acestei materii în trunchiul comun, au acuzat autoritățile că nu i-au mai consultat cu privire la conceperea planurilor cadru pentru această disciplină. Drept urmare, aceștia s-au retras din grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Educației.

Pe lângă această disciplină, ca nouă materie obligatorie introdusă în școli figurează și „Istoria comunismului din România”, dar în cazul acesteia nu a fost încă aprobată programa școlară.

O materie opțională nou introdusă în școli, care se va face la cererea elevilor, este „Istoria, robia și deportarea romilor”. Nici în acest caz nu a fost adoptată, pentru moment, programa școlară.

Bursele elevilor

În aceeași lege se precizează și tipul de burse de care pot beneficia elevii:

  • bursă de excelenţă olimpică I;
  • bursă de excelenţă olimpică II;
  • bursă de merit;
  • bursă socială;
  • bursă tehnologică.

Până pe 8 septembrie, se află în dezbatere publică proiectul de metodologie-cadru de acordare a burselor școlare.

Conform actualului proiect, bursă de merit ar urma să primească 30% dintre elevii fiecărei clase, în ordinea mediilor (de la cea mai mare, la cea mai mică), cu condiția ca aceștia să aibă nota 10 la purtare. Aceasta este o noutate, pentru că, până acum, toți elevii care aveau o medie mai mare de 9,50 primeau bursă de merit.

Schimbări sunt și în cazul burselor sociale. Punctul care este contestat de reprezentanții elevilor și nu numai face referire la copiii orfani. De bursă socială pot beneficia cei care îndeplinesc, printre altele, următoarele criterii:

  • elevi cu ambii părinți decedați și elevi asupra cărora a fost instituită o măsură de protecție specială, respectiv plasamentul/plasamentul de urgență;
  • elevi care provin din familii monoparentale care realizează un venit mediu net lunar pe membru de familie, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic sau egal cu salariul minim net pe economie. Se va lua în calcul salariul minim net pe economie în vigoare la data depunerii cererii.

Până acum, și elevii care erau orfani de un singur părinte beneficiau automat de acest tip de ajutor, însă, conform noilor prevederi, primirea acestui tip de bursă de către acești copii ar urma să fie condiționat de venitul familiei.

„Ce ne-am mai dori noi foarte mult este să fie reglementat specific şi faptul că elevii care sunt orfani de un părinte, în cazul burselor sociale, beneficiază, la fel cum se întâmpla şi până acum, de această bursă socială, nefiind condiţionat acest venit minim care este în proiectul de metodologie”, a spus, pentru stiri.tvr.ro, președinta Consiliului Național al Elevilor (CNE), Miruna Croitoru.

Cardul național de elev

Ministerul Educației a introdus în noile legi ale educației un „card național de elev”, pe care elevii ar urma să le primească la începutul fiecărui ciclu de învățământ, conform Articolului 84 din Legea 198/2023.

  • „Începând cu învățământul primar, elevii primesc cardul național de elev.
  • Cardul național de elev este nominal și atestă că titularul cardului are calitatea de beneficiar al tuturor facilităților prevăzute în prezenta lege sau al altor facilități adresate elevilor cuprinse în legi speciale.
  • În baza cardului național de elev, operatorii economici pot oferi facilități elevilor.
  • Cardul național de elev se distribuie gratuit elevilor, prin unitățile de învățământ, la începutul fiecărui ciclu de învățământ”.

Nu este clar însă momentan când vor primi elevii aceste carduri, pentru că în lege nu este prevăzut niciun aspect în acest sens.

Vacanțele acestui an școlar

Copiii se vor bucura de vacanțe în anul școlar 2023-2024 în următoarele perioade:

  • 28 octombrie 2023 - 5 noiembrie 2023;
  • 23 decembrie 2023 - 7 ianuarie 2024;
  • o săptămână, la decizia Inspectoratelor Școlare, oricând în perioada 12 februarie 2024 - 3 martie 2024;
  • 27 aprilie 2024 - 7 mai 2024;
  • 22 iunie 2024 - 8 septembrie 2024.

Totodată, pe „5 octombrie 2023 - Ziua internațională a educației și în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri”, se arată în Ordinul de Ministru cu numărul 3.800, care stabilește structura anului școlar.

În același timp, școlile trebuie să organizeze, în perioada 11 septembrie 2023 - 26 aprilie 2024, programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde”. Cele două programe trebuie să fie stabilite în perioade de timp diferite, iar desfășurarea lor trebuie să aibă loc într-un interval de cinci zile consecutive.

Calendar Evaluare Națională 2024

Conform Ministerului Educației, calendarul Evaluării Naționale 2024 va fi următorul:

  • 11-14 iunie - înscrierea la Evaluarea Națională;
  • 25 iunie 2024 - proba la Limba și literatura română;
  • 27 iunie 2024 - proba la Matematică;
  • 28 iunie 2024 - proba la Limba și literatura maternă;
  • 3 iulie 2024 - afișarea rezultatelor inițiale, înainte de contestații;
  • 3 iulie (orele 16.00 - 19.00) și 4 iulie (orele 08.00 - 12.00) - depunerea contestațiilor;
  • 4 - 9 iulie - soluționarea contestațiilor;
  • 9 iulie - afișarea rezultatelor finale la Evaluarea Națională 2024.

Calendar Bacalaureat 2024

Conform unui proiect al Ministerului Educației, în 2024 calendarul examenului de Bacalaureat va fi următorul:

  • 17-19 iunie 2024 - evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală la limba română, proba A;
  • 19-20 iunie 2024 - evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală la limba maternă, proba B;
  • 19-21 iunie 2024 - evaluarea competențelor digitale, proba D;
  • 25-27 iunie 2024 - evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională;
  • 1 iulie 2024 - proba scrisă la Limba și literatura maternă;
  • 2 iulie 2024 - proba obligatorie a profilului, probă scrisă;
  • 3 iulie 2024 - proba la alegere a profilului, proba scrisă;
  • 4 iulie 2024 - proba scrisă la Limba și literatura maternă.

Rămâne momentan de văzut dacă vor interveni schimbări până la adoptarea oficială a calendarului.

Citește și: