​Ministerul Educației vrea să piloteze planuri-cadru în anumite unități de învățământ preuniversitar, începând cu anul școlar 2020-2021, anunță Consiliul Național al Elevilor care salută inițiativa. Însă, elevii spun că au anumite revendicări privind acest model de modificare a paradigmei în ceea ce privește arhitectura curriculară.

Elevi la centrul de examenFoto: AGERPRES

De altfel, la Ministerul Educației s-a format un grup de lucru care lucrează la arhitectura curriculară pentru clasele 0 – XII pentru că trebuie să stabilească de unde trebuie să taie orele, așa cum stabilește legea promulgată anul trecut de președintele Klaus Iohannis care prevede că numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ este în medie 20 de ore pe săptămână la învățământul primar, 25 de ore pe săptămână la învățământul gimnazial și în 30 de ore pe săptămână la învățământul liceal.

Până în iunie grupul de lucru trebuie să vină cu soluția pentru ca tăierea orelor să aibă loc începând cu anul școlar 2020-2021. Cea mai mare problemă pentru tăierea orelor este la gimnaziu, unde tăierea orelor ar însemna că 15.000 de profesori rămân fără ore.

Consiliul Național al Elevilor spune că trebuie să fie parte din fiecare etapă a acestui proces de pilotare curriculară și în acest acest sens solicită Ministerului Educației și Cercetării includerea lor pe lista invitaților permanenți în cadrul tuturor grupurilor de lucru conexe planificării și implementării acestui proiect de pilotare. Elevii mai cer organizarea unei consultări ample cu ei pentru noile planuri-cadru pentru ciclul de învățământ liceal.

”Fie că se va desfășura online sau offline, prin dezbateri organizate în comunitățile școlare, Ministerul Educației și Cercetării trebuie să aibă în vedere faptul că arhitectura curriculară trebuie să aibă în centrul său elevul, să răspundă nevoilor și intereselor sale, în primul rând”, arată elevii într-un comunicat de presă remis HotNews.

De asemenea, dacă Ministerul Educației vrea ca operaționalizarea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii și implementarea acestuia din luna septembrie a acestui an, atunci trebuie să folosească toate mecanismele și resursele pentru a-i implica. Elevii spun că la nivelul școlilor din România există un fenomen întâlnit în sute de școli în care consultarea elevilor în vederea stabilirii disciplinelor opționale are doar un rol formal.

”Deciziile care se iau la nivelul consiliilor de administrație vizează doar completarea normelor didactice, și nu dezvoltarea personală și profesională a elevilor”, se mai arată în comunicat.

”Îmi doresc să văd că se vorbește despre curriculum la decizia elevului din oferta școlii și învățământ centrat pe elev cel puțin la fel de intens cum se vorbește despre alegerile anticipate. Consiliul Național al Elevilor sprijină inițiativa de pilotare a planurilor-cadru în anumite unități de învățământ și mă aștept din partea Ministerului Educației și Cercetării la conjugarea tuturor eforturilor actorilor implicați în vederea împlinirii unei ținte comune, anume reforma curriculară astfel încât aceasta să corespundă nevoilor și intereselor elevilor”, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Elevii mai spun că cer ministrului Educației și Cercetării asumare politică în vederea reformării planurilor-cadru pentru învățământul liceal și operaționalizarea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii.