Dacă folosești apelative denigratoare, dacă tachinezi colegii sau îi insulți, dacă le pui porecle, dacă bârfești sau minți minciuna și bârfești cu privire la trăsăturile fizice sau psihice, orientarea sexuală, dizabilitate, gen, religie, etnie, naționalitate atunci te incadrezi în portretul creioiat de Ministerul Educației al agresorului din școală.Bullying-ul constituie o problemă de sănătate publică la nivel național, arată proiectul pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii anti – bullying, pus în dezbatere publică de Ministerul Educației și Cercetării.Proiectul arată că există 6 tipuri de bullying în spațiul școlii: bullying elev – elev, bullying elev - profesor; bullying profesor – elev; bullying părinte – elev, bullying părinte - profesor, și bullying profesor – părinte.
Proiectul pus în dezbatere publică arată că cel care este responsabil pentru asigurarea accesului profesorilor la activități de formare continuă în domeniul prevenirii, identificării și combaterii bullyingului este inspectoratul școlar.
„În situația în care, la nivelul unității de învățământ în care au fost înregistrate situații de tip bullying, nu este încadrat niciun profesor consilier școlar (profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică), conducerea unității de învățământ va notifica inspectoratul școlar cu privire la această problemă și va propune o soluție de rezolvare, cu implicarea tuturor factorilor decizionali de la nivelul UAT pe raza căreia funcționează”, se arată în proiect.
- Citiți aici întregul proiect pentru normele metodologice: Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 221/2019, pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011 privind violența psihologică-bullying
Profesorii din școlile unde au fost cazuri de bullying vor fi trimiși cu prioritate la programe de formare continuă pentru prevenirea și combaterea bullyingului.
În același timp, elevii implicați în acțiuni de tip bullying, ca victime, ca agresori sau ca martori, pot beneficia de programe de intervenție /consiliere, finanțate de la bugetul de stat, dat de autoritate alocală de care aparține școala.
Părinții elevilor implicați în acțiuni de tip bullying, ca victime, ca agresori sau ca martori, vor beneficia și ei de programe de intervenție /consiliere, finanțate prin programe/proiecte cu finanțare externă prin primăria pe raza căruia funcționează unitatea de învățământ.
”Părinții elevilor din clasele/ grupele din unitățile de învățământ în care au fost înregistrate acțiuni de tip bullying vor fi incluși, cu prioritate, în programe de informare și conștientizare în domeniul identificării și combaterii bullyingului, ca formă a violenței manifestate în mediul școlar, în conformitate cu precizările strategiilor naționale sectoriale din domeniul educației”, se mai arată în proiect.
Proiectul explică pe larg ce înseamnă situațiile de bullying de tip verbal, emoţional/ nonverbal, fizic, relaţional inclusiv sexual, deposedare de lucruri, electronic (cyber bullying).
De exemplu, în cazul bullyingului verbal între elevi sunt considerate bullying următoarele situații: apelative denigratoare, tachinare, insulte, poreclire, țipete, sarcasm, minciună, bârfă, amenințări verbale, șantaj, jigniri repetate referitoare la: trăsături fizice sau psihice, orientarea sexuală, dizabilitate, gen, religie, etnie, naționalitate; situația socioeconomică etc.
În cazul bullyingului electronic dintre elev-elev sunt considerate agresiuni următoarele: mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare, obscene, filmări/ima gini/mesaje denigratoar e la telefon, computer; ridiculizare a unui elev prin crearea unui profil sau a unui blog fals, conţinând informaţii umilitoare; publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale fără acordul persoanei în cauză.
Atunci când este raportată, situaţia de bullying va fi investigată pentru a se stabili: măsura în care se identifică un comportament de bullying real (despre ce?), actorii implicaţi (cine?), formele de manifestare (cum?), contextul de manifestare (unde şi când?), cauze generatoare (de ce?), soluţii posibile de rezolvare (pentru ce?).
Pentru investigare va fi formată o echipa care va include după caz: diriginte/învățător/educatoare la clasa asociată cu situația de bullying, consilierul școlar, directorul/directorul adjunct (al) școlii, 1-2 membri ai Comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar, reprezentant al poliţiei.
Normele de aplicare ale legii bullyingului ar trebui aprobate în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a Legii 221/2019.
Citiți și:
3
1
