Sectiune sustinuta de MedLife

​VIDEO INTERVIU De ce vrea ministrul Educaţiei „ore remediale” în şcoli. Ecaterina Andronescu și starea învățământului: "Sunt înspăimântată”

de Andreea Ofiteru     HotNews.ro
Vineri, 28 decembrie 2018, 9:49 Actualitate | Educatie


Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei
Foto: Hotnews
Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei Naţionale, a vorbit într-un interviu pentru HotNews despre motivele pentru care propune orele remediale, despre cum va schimba programa şcolară. De asemenea, Ecaterina Andronescu explică de ce acum vrea mai multe şcoli profesionale după ce într-un mandat precedent le-a desfiinţat.

Pe scurt:
  • Despre noua lege a educaţiei. Din 2011 până în 2018 sunt extrem de multe modificări la legea învăţământului şi, ca urmare, cred că sunt necesare foarte multe clarificări. Ce nu a avut niciodată legea aceasta este perspectiva, viziunea de evoluţie a sistemului de învăţământ și obiective pentru fiecare ciclu de învăţământ.
  • Despre programa școlară. Atunci când se stabileşte, programa şcolară trebuie să aibă câteva obiective foarte clare. Să dezvolte creativitatea elevului. Un om fără creativitate nu se ridică de la orizontală toată viaţa lui. În al doilea rând, să-i dezvolte personalitatea. Să formăm o personalitate care să fie adaptabilă la schimbare. (...) Eu sunt destul de înspăimântată în acest moment. Dacă acum nu producem câteva lucruri care să schimbe puţin faţa învăţământului, e foarte complicat. Va fi din ce în ce mai greu de aici încolo.
  • Despre orele remediale. În clasa întâi şi în clasa a doua copiii nu pot să rămână repetenţi. Începând chiar din primii ani de şcoală trebuie să gândim această pregătire remedială, pregătire care să stopeze decalajele dintre copiii aceleiaşi generaţii.
  • Despre şcolile profesionale. Ar fi ideal dacă toată şcoala profesională ar putea să devină şcoală profesională duală. Pentru că, dacă există şi interes de la agentul economic, dacă şi el finanţează cu o bursă elevul care învaţă o meserie şi îi oferă un loc de practică, şi mai ales dacă se angajează în compania respectivă, cred că lanţul acesta se completează şi devine atractiv.

    CITEȘTE ȘI: Ecaterina Andronescu: "Să declanşăm examen de admitere în liceu mi se pare absolut de neacceptat"/ Cum se va schimba Bacalaureatul



HotNews: De ce este nevoie de încă o lege a educaţiei?

Ecaterina Andronescu: Dacă vă aduceţi aminte, în anul 2011, că legea de atunci este, legea nu a fost dezbătută public. Ea a fost aprobată prin angajarea răspunderii Guvernului. Ca urmare, lipsa dezbaterii publice ne-a condus ca într-un singur an de zile, culmea, cei care au susţinut angajarea Guvernului să propună peste 100 de modificări numai în anul următor, adică în 2012.

De atunci au apărut foarte multe propuneri de modificare a legii învăţământului şi cred că până la urmă trebuie să găsim o formulă, astfel ca dumneavoastră presa şi chiar şi electoratul să nu mai aprecieze pe senatori şi deputaţi după numărul propunerilor legislative, pentru că nu orice idee o transformi într-o regulă în sistemul de învăţământ şi nici nu cred că ar fi bine să facem acest lucru. Deci din 2011 până în 2018 sunt extrem de multe modificări la legea învăţământului şi, ca urmare, cred că sunt necesare foarte multe clarificări, pe de o parte.

Pe de altă parte, ceea ce nu a avut niciodată legea aceasta e perspectiva, viziunea de evoluţie a sistemului de învăţământ. Să stabilească obiective pentru fiecare ciclu de învăţământ. Ce vrem noi să ştie un copil când termină învăţământul preşcolar? Ce vrem noi să-l învăţăm pe copil când termină primul ciclu de învăţământ? Deci să încercăm să stabilim obiective foarte clare şi să încercăm să le şi impunem în realitatea sistemului.

Când vom avea această nouă lege şi cum va arăta pe cicluri de învăţământ, începând de la elevii care termină 4 clase?

Ecaterina Andronescu: Să luăm un exemplu, pentru că aţi zis de ciclul de învăţământ primar, eu cred că un copil care termină ciclul de învăţământ primar trebuie să ştie bine să scrie, să ştie bine să citească, să ştie corect să vorbească şi să se relaţioneze cu mediul în care trăieşte. Adică de mic să-şi asume şi şcoala, şi familia, însuşirile acestor valori fundamentale ale toleranţei, ale solidarităţii, ale echilibrului în relaţiile cu cei în mediul în care el se dezvoltă.

Cu privire la programa şcolară şi la orele petrecute de un copil la şcoală, ce veţi schimba în această privinţă?

Ecaterina Andronescu: Fac o distincţie. Acum după cum ştiţi, a apărut o lege care reglementează numărul de ore de activitate didactică, destinate activităţii didactice, la 20 de ore pentru învăţământul primar, la 25 de ore pentru învăţământul gimnazial şi la 30 de ore pentru învăţământul liceal. În medie. Evident, pentru că mi-au pus pe mesaje foarte mulţi întrebări: "Eu am 34 de ore de când încep să am doar 30 de ore?” le transmit cât se poate de sincer şi de direct: nu se pot face modificări de structură, de plan de învăţământ în timpul anului şcolar. Ca urmare, în această perioadă am avut discuţii cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei să revadă programele şi să analizeze ce anume ne poate aduce la acest număr de ore didactice, ore rezultate din planul de învăţământ. Cât stau la şcoală-aceasta este o altă problemă, pentru că dacă am avea posibilitatea ca în toate şcolile să organizăm after school-uri, atunci copilul poate, după ce mănâncă de prânz, să mai rămână una-două ore la şcoală, eventual să-şi facă lecţiile sub o supraveghere calificată. Acest lucru este un deziderat fără îndoială.

Vorbeaţi despre orele remediale care nu ştim cum ar trebui făcute, în timpul after-school-ului, după after school. La ce vă refereaţi când vorbeaţi de orele remediale mai ales începând de la clasa a III-a, unde dumneavostră aţi văzut că ar exista o ruptură a copilului de şcoală?

Ecaterina Andronescu: După evaluările de la clasa a II-a aceasta este concluzia: că începând din clasa următoare ecartul creşte continuu până la clasa a VIII-a. Ce vreau să spun cu această afirmaţie? Că pe măsură ce ne îndepărtăm de clasa a III-a creşte decalajul pregătirii dintre copiii aparţinând uneori şi aceleaşi clase. Or, ceea ce este greu de înţeles pentru mine este cum eu, învăţător sau profesor de la ciclul primar, n-am sesizat că am 2, 3, 5 copii care nu reuşesc să ţină ritmul cu programa şcolară. Şi atunci, sigur constatând acest lucru, de ce n-ar fi trebuit să mă ocup special pentru ei să încercăm ca aceste diferenţe să fie pe cât mai mici posibile? De ce fac această apreciere? Pentru că aşa cum aţi văzut probabil şi dvs, în anul acesta 2018, la clasa a VIII-a dintr-un total de 150.000 de elevi, 55.000 nu au promovat examenul de evaluare, adică nu au luat nici măcar nota 5, ceea ce fără îndoială este o proporţie absolut fantastică. Şi nu avem cum să mergem în continuare, pentru că aceşti elevi care nu au luat nici măcar nota 5 merg în continuare şi îi culegem în categoria celor care au trecut prin şcoală, dar şcoala n-a fost cea care le-a dat instrumentele necesare dezvoltării lor ulteriore.

Dar dacă şcolile sunt plătite din finanţarea per elev, şi tu ca profesor treci elevul de la o clasă la cealaltă indiferent că el ştie mai mult sau mai puţin, atunci suntem în aceste condiţii în care profesorii trebuie să-şi păstreze finanţarea. Aveţi de gând să faceţi ceva în această privinţă?

Ecaterina Andronescu: Nu sunt de acord cu această abordare. Şi în învăţămîntul superior este tot finanţarea per capita. Ceea ce înseamnă că niciodată n-am avut eu această abordare, nici colegii mei din universitatea în care eu îmi desfăşor activitatea. Niciodată nu am avut o asemenea abordare. Adică nu treci din anul I în anul II pentru că eu trebuia să am o anumită cifră de şcolarizare şi o anumită finanţare. Treci dacă ştii. Eu cred că aceste criterii de acumulare în cunoaştere trebuie să fie elementele esenţiale pentru care se face promovarea dintr-un an în altul. Mai vreau să deschid aici o paranteză, în primele două clase, adică am putea spune şi clasa pregătitoare, deci în clasa pregătitoare, în clasa întâi şi în clasa a doua copiii nu pot să rămână repetenţi. Poate fi acesta un rezultat pe care îl culegem la clasa a III-a, dar trebuie să vedem şi, dacă este aşa, începând chiar din primii ani de şcoală trebuie să gândim această pregătire remedială, pregătire care să stopeze decalajele dintre copiii aceleiaşi generaţii.

Dar şi la şcolile profesionale tot despre cunoştinţe vorbim, iar elevii trebuie să aibă un nivel cel puţin mediu, nu poţi să intri cu 2 şi 3.

Ecaterina Andronescu: Atunci ne mai întoarcem o dată la cursurile remediale care trebuie să înceapă din anul 3 şi să continue până la clasa a VIII-a, pentru că noi nu putem să-i lăsăm pe aceşti copii atât de rămaşi în urmă şi cu ecartul acesta de la ce ar trebui să ştie atât de mare. Deci din punctul acesta de vedere lucrurile sunt limpezi. În legătură cu admiterea în liceu, pentru că se discută adesea, şi parcă directorii de licee cer acest lucru, dar eu am să le arăt datele statistice. Din 2001, de când facem repartizarea computerizată a absolvenţilor de gimnaziu în liceu, liceele bune au devenit şi mai bune, pentru că i-au primit pe cei mai buni elevi. Uitaţi-vă dvs, vara după ce se face repartizarea computerizată şi o să vedeţi că sunt licee în Bucureşti unde ultima medie trece de 9.50, ultima medie. Ca urmare, să declanşăm un examen de admitere în liceu mi se pare absolut de neacceptat. Poate să gândim o trecere de la clasa a X-a la a XI-a, pentru că trece de la învăţământ obligatoriu la învăţământul facultativ, dar până atunci o să devină tot liceul învăţământ obligatoriu. Poate nişte evaluări intermediare ar trebui.

Dar totuşi orele acestea remediale cine le va ţine, pentru că spun specialiştii din sistem că dacă orele acestea suplimentare le faci tot la şcoală, în acelaşi mediu în care copilul a mai stat încă patru ore, atunci rezultatul este zero?

Ecaterina Andronescu: Cel mai uşor e să nu facem nimic şi atunci vom avea situaţia aceasta, pentru că la începutul anilor 2000 nu aveam 55.000 de elevi fără nota 5, adică este pentru mine o chestiune care mă înspăimântă, credeti-mă, şi vorbesc cu toată convingerea de care sunt în stare. Eu cred aşa: că dacă ne uităm la învăţământul primar, deci vorbim de clasele a III-a şi a IV-a, învăţătorii care potrivit legii sunt finanţaţi pe post, deci cu 20 de ore pe săptămână, nu mai fac 20 de ore. De ce? Pentru că limba străină o face un profesor de limba străină, sportul îl face un profesor de sport, religia şi aşa mai departe. Şi atunci orele acelea care se scad din cele 20 pot să devină ore remediale. Ele pot fi făcute la afterschool sau pot fi făcute... la afterschool ar fi cel mai potrivit.

Dar nu toate şcolile au afterschool.

Ecaterina Andronescu: OK. La toate şcolile unde avem afterschool. Aici mai am o amărăciune pe care trebuie să o rezolvăm cumva. Doamnele profesoare sau învăţătoare de la ciclul primar au propriul afterschool care se susţine în şcoală. N-am nimic împotrivă, dar cu copiii de la clasă dacă ţine acest afterschool şi în timpul orelor, în activitatea didactică, lucrurile acestea se manifestă prin partypriuri. Mă opun total unei asemenea abordări. Aşa cum mă opun şi celor care îşi meditează propriii elevi de la clasă. Nu cred că e nici etic, nici cum vreţi dumneavoastră să o luaţi. Deci dacă la învăţământul primar este problema rezolvată, trebuie să vedem la învăţământul gimnazial cum rezolvăm. O să facem la matematică şi la limba română, la aceste discipline îmi propun să facem ore remediale. Şi oricum, dacă noi remediem pregătirea în ciclul primar, vom avea un ecart mai mic în ciclul gimnazial.

Sunt elevi care iau nota 2, 3 la Evaluarea Naţională şi intră la liceu...


Ecaterina Andronescu: O să reglăm cifra de şcolarizare ca să nu mai ajungem acolo. Adică să încercăm să orientăm cu preponderenţă spre şcolile profesionale, fie că sunt de tip dual, fie că sunt şcoli clasice să spunem aşa, şcoli profesionale clasice.

Aceste şcoli profesionale au fost reformate tot într-un mandat de-al dumneavoastră acum mulţi ani. Acum dumneavostră pledaţi pentru şcolile profesionale. Nu a fost atunci o greşeală să le desfiinţaţi?

Ecaterina Andronescu: Şcolile profesionale erau legate de industria României, atât de legate încât atelierele unde ei făceau practică erau în întreprinderile de stat, că n-aveam întreprinderi private. În momentul în care s-au privatizat s-au vândut şi atelierele de şcoală. Deci prima problemă cu care ne-am confruntat la şcolile profesionale a fost problema legată de practică. Unde fac aceşti copii practică astfel încât să înveţe meseria? A doua problemă cu care ne-am confruntat şi am încercat să o rezolv în primul mandat, dar când m-am întors în 2009 am găsit exact aceeaşi situaţie, a fost cea legată de restructurarea şcolii profesionale în funcţie de piaţa muncii. Pentru că o componentă importantă din industria României a dispărut, şi ca urmare, eu am înţeles lucrul acesta în 2001-2002, am străbătut toate judeţele ţării şi am încercat cu autorităţile locale şi cu inspectoratele să reglăm şcoala profesională în aşa fel încât să răspundă pieţei muncii. Vă dau un singur exemplu, în judeţul Vrancea 80% din economie era industria de loan, n-aveam nicio şcoală de croitorie, ceea ce fără îndoială era de neacceptat. Am plecat în vara lui 2003 de la minister. Când m-am întors în 2009 pentru cele 9 luni am găsit exact situaţia pe care o lăsasem atunci fără niciun fel de restructurare. Şi în 2009 am încercat să le transform din nou. Din păcate, n-am apucat să le acordez la piaţa muncii pentru că am stat doar 9 luni.

În această perioadă scurtă de când sunt la minister, am discutat cu patronatele, am discutat cu agenţii economici, cu camere de comerţ, vreau să discut în continuare cu ei, am comunicat cu ministrul Muncii să găsim o formulă prin care Ministerul Educaţiei să aibă o situaţie a celor mai deficitare sectoare în ceea ce priveşte locurile de muncă, în aşa fel încât atunci când reglăm cifra de şcolarizare să fim în cunoştinţă de cauză. În acelaşi timp, le-am cerut inspectoratelor şcolare printr-un document scris, pe care l-au primit deja, să ia legătura cu agenţii economici din judeţ din zona în care îşi desfăşoară şcoala activitatea şi să vadă ce meserii se cer. Şi cred că este foarte important ca profesorii să înţeleagă că noi suntem cei care trebuie să ne adaptăm la ce ne cere piaţa muncii.

În prezent există învăţământul dual, care funcţionează tot prin legea educaţiei, învăţământul este legat de piaţa muncii şi de companii. Sunt companii care dau 200 de lei, dă şi statul 200 de lei şi elevul se duce şi face practică, şi eventual se si angajează. Ce se întâmplă cu acest învăţământ dual după ce anunţaţi această nouă lege a educaţiei?

Ecaterina Andronescu:
Din punctul meu de vedere ar fi ideal dacă toată şcoala profesională ar putea să devină şcoală profesională duală. De ce fac această afirmaţie? Pentru că, după opinia mea, dacă există şi interes de la agentul economic, dacă şi el finanţează cu o bursă elevul care învaţă o meserie şi îi oferă un loc de practică, şi mai ales dacă se angajează ca la sfârşitul şcolii, să-l ia în compania respectivă cred că lanţul acesta se completează şi devine atractiv şi pentru familie şi pentru cel care se află într-o asemenea situaţie. Dar din start trebuie să vă spun că acolo unde şcoala duală a avut succes, dau exemplul Braşovului, domnul Werner Braun a investit peste 2,5 milioane de euro în aşa fel încât şcoala aceea duală să fie o şcoală performantă. Eu cred că încet-încet, nu mă aştept ca de mâine să avem peste tot aceleaşi situaţii, dar încet-încet putem să găsim formula pe care trebuie să o implementăm. În acelaşi timp, trebuie să spun că avem legislaţia acum, şi asta spun pentru angajatori, care stabileşte faptul că un angajator poate să profesionalizeze la locul de muncă timp de 12 luni, 24 de luni sau 36 de luni pe etaje diferite de formare profesională şi că această calificare la locul de muncă se face împreună cu o şcoală profesională care preia partea teoretică şi cu susţinerea statului din fondul de ajutor social agentul economic primeşte sursele necesare susţinerii acestor elevi. Eu cred că trebuie să folosim toate aceste rute de profesionalizare în aşa fel încât agentul economic să aibă cu cine lucra.

Vorbeam mai devreme despre orele didactice pe care elevul şi profesorul trebuie să le petreacă la şcoală. Aceste ore au fost stabilite printr-o lege privind orele petrecute la şcoală. Se va schimba şi programa şcolară? Aveţi de gând să reduceţi numărul de discipline?

Ecaterina Andronescu: Eu cred că legea aceasta cu numărul mediu de ore pe săptămână pentru primar, gimnazial şi liceal ne obligă să fim forte atenţi la programă şi să încercăm să o aducem la numărul de ore corespunzător. Acum să ştiţi că această creştere, eu am avut când eram ministru în mandatele anterioare 25 de ore pe săptămână în gimnaziu, de ce avem acum nevoie de 34 de ore? Este exagerat, nu facem decât să-l încărcăm pe elev şi să-l îndepărtăm de şcoală, care devine neatractivă pentru el pentru că-şi dă seama că şcoala îl sufocă, este prea obositoare. Şi atunci sigur că va trebui să facem acest lucru şi ne uităm cu foarte mare atenţie, împreună cu institutul de specialitate- Institutul de Știinţe ale Educaţiei la programă.

Sigur că eu cred că pe programă dezbaterea trebuie să fie puţin mai amplă şi trebuie să treacă dincolo de numărul acesta de ore. Pentru că dacă vă amintiţi la dezbaterea publică de la programa pentru gimnaziu nu a fost niciodată adus în discuţie conţinutul. Ce facem noi la limba română, ce facem la istorie, la matematică şi aşa mai departe, ci doar numărul de ore pe care fiecare disciplină îl are. Or, eu aş vrea să centrăm pe conţinuturi, pentru că este o percepţie, dar poate percepţia mea nu este întotdeauna conformă cu realitatea, percepţia mea este că programa a devenit extrem de densă şi copilul are aceeaşi vârstă de 14 ani şi în 2018, ca şi acum 10 ani, ca şi acum 20 de ani. E adevărat că este mai informat cel care este acum la vârsta de 14 ani, pentru că are alte mijloace, dar capacitatea lui de acumulare nu a crescut exploziv. De aceea, aş vrea să echilibrăm puţin, adică să aşezăm programa în aşa fel încât ea să fie potrivită şi vârstei lor.

În acelaşi timp, cred că această programă, atunci când se stabileşte, trebuie să aibă câteva obiective foarte clare. Să dezvolte creativitatea elevului. Un om fără creativitate nu se ridică de la orizontală toată viaţa lui. În al doilea rând, să-i dezvolte personalitatea. Să formăm o personalitate care să fie adaptabilă la schimbare. Dacă vă uitaţi la ce trăim noi, tehnologia ne-a schimbat extraordinar viaţa. A venit invaziv în viaţa noastră şi ne-a schimbat-o. Eh, tehnologia aceasta schimbă şi joburile. Eu cred că toţi cei care se află acum în şcoala românească nu vor avea de-a lungul vieţii lor un singur job. Şi atunci schimbarea jobului să nu vină ca o catastrofă, să vină ca ceva la care el să facă faţă.

Aşa în teorie e foarte frumos, dar în practică dacă ne uităm e un pic diferit.

Ecaterina Andronescu: Chiar dacă este un pic diferit, cred că trebuie să încercăm să dezvoltăm mai multe proiecte ca să ajungem acolo. E o ţintă, e un obiectiv pe care trebuie să-l atingem dacă nu vrem ca sistemul de învăţământ să nu mai fie interesant pentru nimeni. Eu sunt destul de înspăimântată în acest moment. Dacă acum nu producem câteva lucruri care să schimbe puţin faţa învăţământului, e foarte complicat, va fi din ce în ce mai greu de aici încolo. Poate că acum 5 ani era mai simplu, dar acum e mai dificil decât acum 5 ani, iar peste 5 ani va fi mai dificil decât acum. Trebuie să introducem profesorii într-un program de formare. De aceea, există un poiect pe care deja îl ştiţi, CRED...

Dar care nu funcţionează încă...

Ecaterina Andronescu: Ba da. Cuprinde formarea a 55.000 de profesori. Poate că ei vor fi formatorii de formare a celorlalţi. Mai avem resurse din bani europeni aşa încât să încercăm să-i introducem pe toţi într-un program de formare. Mi se pare esenţial dacă vrem să schimbăm ceva. Trebuie să schimbăm cu ajutorul profesorului. Profesorul trebuie să accepte că trebuie să dezvolte creativitatea elevului, să-l lase să-i meargă imaginaţia, să-i dea ceea ce i se potriveşte lui.

Pentru că s-au mărit salariile în învăţământ, banii n-ar mai fi o problemă. Dar ce facem cu profesorii care se duc la şcoală numai să fie profesori. Aveţi de gând să schimbaţi intrarea în învăţământ?

Ecaterina Andronescu: Personal, cred că da. Trebuie să facem acest lucru. Să vedem ce-o vrea legiuitorul când legea aceasta va intra în Parlament şi va fi dezbătută acolo şi ce-o să rezulte din dezbaterea publică. Cred că dacă ne-am centra pe absolvenţii de licee pedagogice, care să urmeze apoi învăţământ superior în cariera didactică, ar creşte enorm şansa noastră de a avea profesori cu tehnologia didactică în buzunar, care să ştie să predea adaptându-se la copilul care este acum în şcoală şi care nu mai e copilul de acum 15 ani, nici de acum 25 de ani. Trebuie să înţelegem cu toţii lucrul acesta.

Dar mai sunt foarte puţine licee pedagogice, le numeri pe degete. Au fost desfiinţate la un moment dat.

Ecaterina Andronescu: Au fost desfiinţate de mai multe ori, eu le-am reînfiinţat de câte ori am fost la Ministerul Educaţiei, funcţionează acum şi cred că trebuie să le încurajăm şi să le dăm cifre de şcolarizare mai mari. Pentru că să ştiţi că şi nivelul educaţiei pe care îl primesc în aceste licee copiii absolvenţi de licee pedagogice este de departe deasupra multora dintre licee, dacă mă uit de exemplu la cele tehnologice.

Există un scandal cu şcolile postliceale din România care dau diplome fără ca elevii să treacă pe acolo. Jurnaliştii suedezi au scris despre asta şi am înţeles că nu numai în Suedia, mai sunt şi alte locuri unde muncesc cei care au obţinut astfel de diplome.

Ecaterina Andronescu: Deocamdată, eu i-am întrebat pe cei din minister în legătură cu cazul acela din Suedia, nu se verifică. Am scris ziariştilor să ne dea nişte date ca să putem verifica în mod concret. Corpul de Control a fost la Târgu Mureş unde este invocat cazul acela. N-a găsit ceva care să ne atragă atenţia. De aceea, este foarte important să avem datele concrete de la ziarişti, pentru că altfel nu exclud o cale de a defăima pe români, poate din multe considerente. Dar nu vrem să o ascundem. Dacă se întâmplă să descoperim că ceea ce spune ziaristul suedez este corect, şcoala aceea nu are de ce să mai funcţioneze. Şcoala aceea trebuie desfiinţată. E opinia mea. Dacă şi legea îmi va permite acest lucru vreau să-l fac.

MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!

















7904 vizualizari

  • +16 (18 voturi)    
    Ecaterina Andronescu, din nou ministru, (Vineri, 28 decembrie 2018, 9:59)

    emil bobu [utilizator]

    e dovada ca Romania nu a evoluat deloc in 29 de ani.
  • +13 (13 voturi)    
    .... (Vineri, 28 decembrie 2018, 10:26)

    tirolez [utilizator]

    25 de ore gimnaziu? Copilul meu are 31. Trei sunt CDS(curriculum la decizia scolii). Un fel de optionale, dar nu sunt facultative, au note si medii. Si nici macar nu le-am ales noi. Cand a inceput cls 5-a ne-au anuntat care sunt. Ma rog, trebuie sa-si mai completeze niste oameni norma, presupun.
    Dar de la 25 la 31 e o distanta uriasa. Si mai invata si dupa-amiaza. Nimic nu mai intelege din ziua respectiva. Si inca e un caz fericit, face 10' pe jos pana la scoala, altii fac si 30-40' cu masina/metrou.
    • 0 (0 voturi)    
      Normal (Vineri, 28 decembrie 2018, 11:07)

      Amad [utilizator] i-a raspuns lui tirolez

      Pai, nu le aleg p
  • +8 (16 voturi)    
    Va rugam (Vineri, 28 decembrie 2018, 10:47)

    Melinte [utilizator]

    Faceti ceva cu volumul de teme pentru acasa , copiii nostri sunt speriati de scoala , nu mai au timp nici sa respire . Daca nu ai bani de after ,desi copilul este f inteligent nu sare de nota 7.
    • 0 (6 voturi)    
      Cum naiba (Vineri, 28 decembrie 2018, 11:31)

      Incomod3 [utilizator] i-a raspuns lui Melinte

      pe vremea comunismului aveam cam 6 ore de scoala zilnic si sambata vreo 4... de teme nu mai vorbesc, la matematica, fizica, romana... culegeri intregi si n-a murit nimeni.... cel mai prost elev de pe vremea aia le da clasa idiotilor de azi... crestem o generatie de ratati, care habar n-au pe ce lume traiesc si cand o sa ramana fara parinti o sa fie jale.... atunci sa vezi asistenta sociala... astia o sa aiba nevoie de asistenta si sa duca lingura la gura...
      • +1 (3 voturi)    
        Era altfel structurat (Vineri, 28 decembrie 2018, 20:05)

        Dalinar [utilizator] i-a raspuns lui Incomod3

        Aveai teme doar la mate si romana, restul erau de umplutura. Nu-mi spune ca invatai la agricultura.
        Nu vezi ca madama s-a speriat de ce afacut chiar EA???
    • -1 (7 voturi)    
      Nu are peste 7 dar e inteligent? Ca tine? (Vineri, 28 decembrie 2018, 12:38)

      prec [utilizator] i-a raspuns lui Melinte

      Mai ai frați? Și ei tot așa „inteligenți”!?
  • +5 (5 voturi)    
    parere (Vineri, 28 decembrie 2018, 10:58)

    conservatorul [utilizator]

    De ce sa nu se lase repetenti in clasele mici. Mereu elevii lenesi sunt ajutati. Ar trebui promovati doar cei care reusesc sa aiba cel putin un minim de competente. Ajung in clasa a V-a si nu stiu sa scrie sau sa citeasca. Nu mai vorbim de aritmetica. Ii promovam iar ei ingroasa randurile viitorilor asistati social. In gimnaziu nu mai pot recupera si astfel sunt ratati. Degeaba faci ore suplimentare cu ei: nu mai vor si au si obisnuinta promovarii in orice conditii. Sunt protejatii sistemului.
  • +4 (4 voturi)    
    doamna ministru e înspăimântată... (Vineri, 28 decembrie 2018, 11:06)

    microbistu' [utilizator]

    ai semanat vant, acum culegi furtuna... nu mai face pe inocenta...
  • +3 (5 voturi)    
    afterschool = mita (Vineri, 28 decembrie 2018, 11:10)

    doejohn [utilizator]

    "Doamnele profesoare sau învăţătoare de la ciclul primar au propriul afterschool care se susţine în şcoală."

    afterschool = mita. Nu are decat invatatoarea sa ia copiii acasa si in spatiul ei, pe curentul ei si pe utilitatile ei sa ii mediteze cat vrea. Dar chestiile aditionale pe bani in spatiul scolii si fara chitanta sunt spaga. Noi inca nu am ajuns la varsta asta, dar jur ca o sa ma iau cu toti la tranta. Daca ati stii cati parinti din anturajul meu mi-au spus ca lasa ca o sa vezi tu, ca nu ai ce face, bla bla...

    Sunt de acord cu un salariu decent pentru cei din invatamant. Chiar mai mult decat decent. Dupa sistemul medical, aici as da cele mai mari salarii (mai mari decat la ministerul public - sâc), cadrele alea didactice nu trebuie sa se simta umilite ca soferul sau portarul de la primarie au salariu mai mare ca ele. Dar cu santajul banilor la negru pentru educatie (idem pentru actul medical) nu sunt de acord.
  • +4 (4 voturi)    
    Va desăvârși (Vineri, 28 decembrie 2018, 11:30)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Androneaskaia urmează să desăvârșească ceea ce a început: să ingroape definitiv invătământul românesc. De la o politruca pupila a CRIMINALULUI Iliescu nu ne putm aștepta la ceva mai bun.
  • +4 (4 voturi)    
    Katy,și Vanghelie organiza mai bine. (Vineri, 28 decembrie 2018, 11:43)

    asavreau [utilizator]

    Katy Andronescu după ce a făcut fărâme învățământul prin acțiuni directe și susținând din partea PSD-ALDE niște incompetenți drept miniștri ai învățământului,este îngrozită de prostia promovată drept învățământ!Asta-i România pesedistă,fac nenorocirile și pe urmă se îngrozesc și ei de ale.Prostia nu le permite să recunoască ca fiind artizanii grozăviei.Nu-i de mirare,toți proștii sunt la fel,nu-și asumă greșelile.Când le fac alții sunt vinovați.Se rezolvă nemaivotând proști,adică PSD-ALDE.
  • +4 (4 voturi)    
    Ecaterina Andronescu (Vineri, 28 decembrie 2018, 12:07)

    Ertyk [utilizator]

    Din pacate este paralela. Sistemul de invatamant a reusit sa fie urat de toti parintii si de toti copii. Multumim dna. ministru
  • +5 (5 voturi)    
    A mai rămas ceva de distrus? (Vineri, 28 decembrie 2018, 12:40)

    prec [utilizator]

    Că altfel nu se explică revenirea Abramburicăi în fruntea acestui minister.
  • +3 (3 voturi)    
    vorbeste lumea ... (Vineri, 28 decembrie 2018, 13:51)

    ABCd...etc [utilizator]

    in afara modificarilor interminabile si care intorc tot ce exista anterior, doamna nu poate bifa nicio imbunatatire adusa sistemului de invatamant ... cam asta e realitatea existentei dumneaei ...
  • +2 (2 voturi)    
    Sugestie INVATARE PRIN JOACA (Vineri, 28 decembrie 2018, 13:58)

    Happy17 [utilizator]

    Se invata ca pe vremea lui mamaie, dar sunt alte conditiile actuale din societate!!! Sistemul nostru de invatamant se bazeaza numai pe teorie. Ar trebui micsorat numarul de ore si folosite mai multe softuri de simulare. INVATARE PRIN JOACA!!!
  • +2 (2 voturi)    
    as fi de acord cu aberatiile lui Cati (Vineri, 28 decembrie 2018, 14:08)

    tropotaru [utilizator]

    daca ar accepta sa se supuna examenului de bacalaureat si daca l-ar promova.


    sa nu uitam ca Abramburica este licentiata


    in Microsoft
  • +2 (2 voturi)    
    scoli (Vineri, 28 decembrie 2018, 15:44)

    Rici [utilizator]

    Cand dintr-o tara care duce lipsa de cadre medicale, tu desfiintezi liceul sanitar, inseamna ca nu esti romanca
  • +2 (2 voturi)    
    un gând nu-mi dă pace. (Vineri, 28 decembrie 2018, 17:04)

    asavreau [utilizator]

    Katy Andronescu zis și Abramburica a făcut numai rele învățământului românesc.Cum nu se considera suficient de compromisă și blamată a mai vrut odată ministru.Și nu ser lasă,dărâmă ce constată că a mai rămas bun.Groaznic,cum zice chiar ea.Ăsta-i PSD-ALDE.Blestemați fie cei care-i mai susțin.
  • 0 (0 voturi)    
    Aoleo! (Sâmbătă, 29 decembrie 2018, 16:13)

    Werwolf1 [utilizator]

    Inspaimantata ? Pai cine a desfiintat ,bre ,scolile de meserii ? Cine era gata sa ii bage in scoli postliceale si facultati si pe aia fara bac ? Cine ? Ca nu am fost eu ministru . Care partid a pus la invatamant ministri ANALFABETI ? Inspaimantata zici ? Ar trebui sa intri in pamant de rusine ! Ai facut zob educatia din Romania si te-ai lasat cumaparata de un taranus mustacios din Teleorman .


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version