Ministerul pentru românii de Pretutindeni consideră că indexarea alocațiilor copiilor nerezidenți ai muncitorilor din Austria nu reflectă principiul egalității și nediscriminării. Ministrul Natalia Intotero a spus că va fi discutată situația la reuniunile din cadrul Președinției Consiliului UE.

Natalia IntoteroFoto: Agerpres

„Vorbim despre o lege care îi afectează nu doar pe români, ci și pe cetățenii altor state din Uniune. Așadar, este o problemă la nivel european ce trebuie abordată la nivel european și, în acest sens, avem încredere în instituțiile și mecanismele Uniunii Europene. Totodată, în cadrul reuniunilor pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni le va organiza în marja deținerii de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, vom avea, cu siguranță, pe agendă situația din Austria. Românii din Diaspora oricum suferă pentru că sunt departe de copii, de familii, de țară. O lege precum cea intrată acum în vigoare în Austria nu face decât să le îngreuneze și mai mult situația. Românii au același obligații ca cetățenii din statele unde muncesc. Merită să aibă și aceleași drepturi ca aceștia”, a declarat ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, printr-un comunicat de presă difuzat sâmbătă și citat de Mediafax.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a precizat că tratează cu prioritate situația cetățenilor români care sunt afectați de decizia prin care care autoritățile de la Viena reduc alocațiile copiilor cetățenilor europeni care lucrează în Austria, în funcție de statul de rezidență al copiilor.

Sursa citată susține că decizia privind indexarea alocațiilor plătite de statul austriac cetățenilor UE ai căror copii se află în statele de origine a fost adoptată de Parlamentul de la Viena la 24 octombrie 2018 și a intrat în vigoare la începutul anului 2019.

„Integrarea românilor de peste hotare în statele unde au ales să se stabilească și să muncească, precum și nediscriminarea acestora au reprezentat în permanență o prioritate în întrevederile și discuțiile bilaterale pe care ministrul Natalia-Elena Intotero le-a avut cu autorități centrale și locale din statele europene, inclusiv Austria. Ministrul pentru Românii de Pretutindeni a insistat, cu fiecare ocazie, la fiecare întrevedere cu oficialii din statele UE, asupra necesității ca românii să fie cât mai bine integrați și să aibă aceleași drepturi și obligații ca cetățenii din țările de reședință. Demnitarul a solicitat, în acest sens, sprijinul autorităților centrale și locale din statele membre”, conform sursei menționate.

Totodată, MRP consideră că indexarea alocațiilor copiilor nerezidenți ai celor care muncesc în Austria nu reflectă principiul egalității și al nediscriminării, valorile comune pe care este fondată Uniunea și nici principiul „Uniți în diversitate” pe care a fost consolidat proiectul european.

La rândul lor și reprezentanții MAE consideră că legea privind ajutarea nivelului alocațiilor pentru copiii nerezidenți ai muncitorilor din Austria, intrată în vigoare la începutul anului, este o decizie care contravine legislației UE, și creează o situație discriminatorie, potrivit unui comunicat al instituției.

Parlamentul austriac a adoptat legea privind indexarea alocaţiilor pentru copiii din străinătate ai cetăţenilor UE care lucrează în Austria. Astfel, pentru cele mai multe state, inclusiv România, această înseamnă o reducere a sumelor plătite, prin ajustarea la nivelul de trai din ţările comunitare unde trăiesc aceşti copii. Măsura a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Conform datelor prezentate anul acesta de autoritățile austriece, România se află pe locul 4 în clasamentul transferurilor și al economiilor înregistrate prin indexare, după Ungaria, Slovacia și Polonia. În anul 2016, de exemplu, guvernul austriac a înregistrat 14.213 copii care primesc beneficii sociale austriece (alocație sau deducere fiscală) și trăiesc în România.

După decizia prin indexarea cu un coeficient de 0,484, aceste beneficii vor fi practic înjumătățite în cazul României. Coeficientul reprezintă diferența dintre nivelul prețurilor dintre cele două țări (calculată conform unui indicator la nivel european).