Dronele vor fi prezente în toate războaiele viitorului și inteligența artificială le-a făcut tot mai performante și mai autonome. Dar lucrurile devin complicate. „La drone, orice tehnologie nouă ce apare este atât un punct forte, cât și o amenințare”, a explicat într-un interviu pentru HotNews.ro, Davys Gibian, de la compania americană Dzyne, care produce drone de toate tipurile. Cum vor arăta dronele viitorului și ce vor putea face? Unde sunt bune dronele de sute de dolari și unde este ideală una de câteva milioane de dolari?

Un roi de droneFoto: Feverpitched, Dreamstime.com

Informația pe scurt:

  • Cel mai bun mijloc de a intercepta o dronă este cu ajutorul unei alte drone. Este foarte greu să dobori o dronă de atac cu arme de la sol, fiindcă dronele sunt de mici dimensiuni și sistemele de detecție ajung să confunde drona cu alte elemente din mediu, a explicat într-un interviu pentru HotNews.ro, Davey Gibian, Chief Product and AI Officer la compania americană DZYNE Technologies.
  • Oficialul de la Dzyne avertizează că avansul tehnologic dronelor pune o problemă de etică ce trebuie tratată foarte serios, fiindcă NU este o problemă dacă o dronă distruge o altă dronă, însă suntem tot mai aproape de o lume în care dronele vor fi puse tot mai des să atace oameni. În acest punct legislația internațională trebuie modificată pentru a fi cât mai clară: un operator uman trebuie mereu să fie „în buclă”, dacă se discută ca o dronă să țintească un om.
  • În Ucraina dronele de dimensiuni medii reprezintă în prezent cea mai mare amenințare pe câmpul de luptă, deoarece sunt foarte greu de doborât. Aceste drone pot zbura uneori și peste 100 km, pot purta cel mai adesea și explozibil sau au la bord echipamente de supraveghere.
  • Dronele de război nu au durată medie de viață prea lungă pe front, așa că trebuie găsit un echilibru între a fi performante, dar și a evita să pui pe ele aparatură extrem de scumpă (ce oricum va fi distrusă odată cu drona).
  • Inteligența artificială generativă va face ca dronele să fie tot mai performante, atât în apărare, cât și în atac și va fi posibilă crearea de roiuri foarte mari de drone care pot executa misiuni complexe. Sunt în industrie și mulți oameni care dezvoltă tehnici de apărare împotriva dronelor care vor fi tot mai periculoase.
  • Software-ul devine tot mai important la dronele de pe câmpul de luptă și un soft bun și flexibil poate schimba totul. „Software-ul trebuie să fie modular, integrat și interoperabil pentru a merge bine. Imediat ce începi să folosești un soft nou pe câmpul de luptă, inamicul se va adapta și tu trebuie să revii și să te adaptezi, la rândul tău”, spune oficialul de la Dzyne.
  • Compania DZYNE Technologies produce mai multe tipuri de drone, de la unele care pot fi ținute în mână, la cele uriașe, de milioane de dolari. Compania face parte din grupul Highlander Partners și a prezentat dronele sale autorităților române, sperând să încheie un parteneriat cu industria de apărare din țară și cu armata română. Compania ar vrea să ajungă să aibă și producție pe plan local. Interviul a fost realizat la București.

Ce vor putea face dronele viitorului

Dronele sunt tot mai uimitoare și mai performante, de la cele pe care le poți cumpăra din comerț, până la cele militare, de zeci de milioane de dolari bucata. Dronele sunt folosite pentru a face contrabandă în închisori sau peste granițe, dar și pentru a distruge instalații militare scumpe în conflicte armate din mai multe locuri din lume.

Dar ce ne rezervă viitorul când este vorba despre drone?

Davey Gibian, director la producătorul american de drone Dzyne Technologies, spune că dronele vor deveni tot mai inteligente, se vor descurca în medii mai complicate și vor putea executa acțiuni tot mai complexe. Dar ce înseamnă drone inteligente în 2024? „Pot detecta automat obstacolele și le pot ocoli, dispun de sisteme de stabilizare a zborului, pot decola și ateriza complet autonom”.

Davey Gibian, Chief Product and AI Officer la compania americană DZYNE Technologies. (foto Dzyne)

El spune că, în anii ce vin, avansul tehnologic va accelera „Dronele vor putea face singure tot mai multe lucruri, fără intervenție umană, vor putea lua viraje mai strânse, nu va mai fi nevoie ca un operator să se afle mereu în legătură cu drona”.

Se fac teste, modelări și aplicații pentru ca dronele să poată face diferența între diverse vehicule militare și pentru a face deosebirea între oameni care poartă uniforme militare și cei îmbrăcați în civil. Ar putea ajunge și să facă diferențe între însemne militare de grad

Cum dobori cel mai bine o dronă?

Davey Gibian spune că ne apropiem de o lume în care cel mai bun mod de a contracara o dronă de atac este să folosești o altă dronă. „Deja s-a văzut asta și se va vedea tot mai mult. Cel mai bun mod de a intercepta o dronă este printr-o altă dronă. Sistemele de atac de la sol sunt bune, dar ne îndreptăm cu rapiditate spre scenariul în care utilizarea unei alte drone are mai mult sens”.

Gibian lucrează la Dzyne, companie americană care produce drone de toate tipurile, de la unele foarte mici, de ținut în palmă, până la unele cu autonomie de 80 de ore, care au anvergura aripilor de 25 de metri (și preț de câteva milioane de dolari).

Sistemul ULTRA (foto DZyne)

Este greu să dobori o dronă de atac, fiindcă aceste drone sunt de mici dimensiuni, iar sistemele de detecție ajung să confunde drona cu alte elemente din mediu, cum ar fi păsările sau vegetația. Sunt greu de detectat dronele și din cauza vitezei lor mici, fiindcă sistemele de apărare anti-aeriană sunt setate pentru a identifica avioane de vânătoare sau rachete balistice, așadar platforme mult mai puternice și cu viteze mult mai mari. Dzyne a dezvoltat și sisteme noi de detecție și de doborâre a dronelor, cu camere, cu radare, cu unde radio, în ideea de a determina dacă o dronă detectată chiar reprezintă o amenințare”.

Compania a lucrat mult și la creșterea autonomiei dronelor, mai ales prin îmbunătățiri software, astfel încât să fie nevoie de cât mai puțină asistență umană, ceea ce reduce cheltuielile de operare.

Dronele defensive devin tot mai bune pentru a doborî dronele de atac, fiindcă se construiesc sisteme care sunt tot mai ieftine, oferă o tot mai bună comunicare și pot fi produse în număr mare. Însă dronele trebuie să fie doar un „strat” dintr-un sistem de apărare care să conțină, spre exemplu, o mulțime de senzori care să permită detectarea dronelor, dar și sisteme avansate de bruiaj.

Sistemul anti-dron[ SHIELD (foto DZyne)

Oficialul de la Dzyne avertizează însă că acest avans al dronelor pune o problemă de etică ce trebuie tratată foarte serios, fiindcă NU este o problemă dacă o dronă distruge o altă dronă, însă suntem tot mai aproape de o lume în care dronele vor fi puse să atace oameni. În acest punct, legislația internațională trebuie modificată pentru a fi cât mai clară: un operator uman trebuie mereu să fie „în buclă” dacă se discută ca o dronă să ia la țintă un om.

Este evident că nu toate statele vor semna acest acord, În special cele autoritare sau cele teroriste vor refuza, însă tot trebuie încercat.

„Dronele, aș spune, reprezintă un fel de moment dramatic al timpurilor noastre, întrebarea fiind cum vor interacționa oamenii cu mașinile în mod constant. Problema cu tehnologia este că are două fațete, fiindcă poate fi folosită în scop pozitiv, de exemplu pentru a transporta pachete în zonele izolate, dar dronele împing limitele prin ce pot face în războaie”, spune reprezentantul Dzyne.

Dronele și războiul - Când „buturuga” mică răstoarnă „carul” mare

De ce au devenit dronele așa de populare în războaie? Din motive de cost și datorită lucrurilor pe care le pot face și este o chestiune de asimetrie în conflictele armate. „O dronă mică poate doborî sau distruge sisteme mult mai scumpe și mai sofisticate. (...) S-a văzut asta în luptele dintre drone mici și tancuri sau între dronele maritime și navele mari de război, iar aceste capacități chiar sunt importante, mai ales că dronele vor fi tot mai ieftine și tot mai capabile”, spune Davey Gibian. Asta va da ocazia celor care au drone bune să lupte cu succes contra unor forțe militare tradiționale capabile.

„Costul acestor drone este extrem de scăzut în comparație cu sistemele tradiționale de armament, vorbim despre o părticică din cât ar costa, spre exemplu, rachetele convenționale. Dat fiind că sunt ușor de manevrat, chiar și cu un simplu smartphone, dat fiind că deja sunt multe pe câmpurile de luptă din prezent, este clar că dronele sunt o caracteristică definitorie a războaielor contemporane”,

Foto DZyne

El a adăugat că nu doar în conflictele armate clasice vom întâlni mereu drone, ci și în conflicte locale de graniță, și conflicte între grupuri paramilitare.

Dronele în războiul din Ucraina - Lupta pentru radare și cele mai periculoase aeronave fără pilot

L-am întrebat pe Davey Gibian cum vede rolul dronelor în războiul din Ucraina, unde sunt folosite pe scară largă și există mii de filmări cu ce pot face dronele de toate tipurile și mărimile.

Ucraina a știut să se folosească cu succes de drone, iar Rusia a crescut producția de mici aeronave fără pilot, profitând de puterea „complexului industrial”, dar a și cumpărat drone (spre exemplu din Iran).

El spune că dronele de dimensiuni medii, din grupul 3, (așa-numitele Group 3 drones”) reprezintă în prezent cea mai mare amenințare pe câmpul de luptă, deoarece sunt foarte greu de doborât. Aceste drone pot zbura uneori și peste 100 km, pot purta cel mai adesea și explozibil sau au la bord echipamente de supraveghere.

Sursa foto: Neirfy, Dreamstime.com

Aceste drone sunt esențiale pentru ambele părți și - datorită importanței lor crescute - s-a schimbat și folosirea capacităților defensive, fiindcă sistemele antiaeriene convenționale se bazează mult pe radare, însă problema este că radarele emit. „Dacă ai așa de multe drone pe câmpul de luptă ajungi să fii lovit, fiindcă din cauza radarelor ce emit energie, inamicul află unde ești și trimite drone acolo imediat și distruge radarul”, spune Gibian.

Bătălia s-a transformat și într-una pentru a distruge radarele, așa că tendința (destul de greu de realizat) este să se treacă la sisteme pasive de detecție care nu emit nimic sau emit foarte puțin. Aceste sisteme pasive se bazează pe camere optice sau termice, iar pe cont propriu nu sunt la fel de bune precum radarele, însă va conta mult să se lucreze la software și trebuie să existe mai multe elemente, bine coordonate între ele. „

„La aceste sisteme, partea optică - luată separat - nu este la fel de bună precum radarele convenționale. Însă dacă ai multe camere video simple distribuite într-o zonă extinsă și dacă sunt legate între ele prin „data science” și „computer vision” devin suficient de capabile pentru a detecta dronele”, explică Davey Gibian.

Software-ul devine super-important

Acest „război al dronelor” este unul definit de software („a software defined conflict”), atât la partea de dezvoltare a acestor aeronave, cât și când este vorba despre ce pot face aceste drone.

„Totul se reduce la software, dar este foarte greu să dezvolți software bun”. Chiar și când ai ajuns la un software bun pe drone, există în continuare pericolul hackerilor. „Software-ul trebuie să fie modular, integrat și interoperabil pentru a merge bine. Imediat ce începi să folosești un soft nou pe câmpul de luptă, inamicul se va adapta și tu trebuie să revii și să te adaptezi, la rândul tău”, spune oficialul de la Dzyne.

Dar cât de mult soft poți pune pe o dronă, mai ales dacă este de mici dimensiuni? Depinde de misiune, de obiective, apar clar compromisuri ce trebuie făcute cu grijă.

Nu trebuie uitat că dronele de război nu au durată medie de viață prea lungă pe front, așa că trebuie găsit un echilibru între a fi performante, dar și a evita să pui pe ele aparatură extrem de scumpă (ce oricum va fi distrusă odată cu drona). Dar la multe drone se fac economii cu costurile și greutatea este mai mică, tocmai fiindcă sunt gândite să nu mai revină la bază, așa că partea legată de aterizare și reîntoarcere la bază nu contează.

În Ucraina nu au fost folosite prea mult dronele din categoriile 4 și 5, adică cele mai mari și scumpe drone, cele care costă milioane de dolari/bucata, fiindcă ar fi pierdere financiară mare dacă ele ar fi distruse de sistemele inamice. Dronele de milioane de dolari sunt excelente pentru misiuni de supraveghere și recunoaștere pe arie mare și misiuni care le duc și la sute de kilometri de bază.

Războiul din Ucraina a schimbat pentru totdeauna industria dronelor, iar oficialul de la Dzyne spune că s-au scurtat foarte mult timpii de dezvoltare pentru drone, așa că a ajuns să treacă mai puțin de un an de la primele schițe de design, până la folosirea dronelor în luptă, în timp ce în trecut puteau să treacă și câțiva ani de la început până la final.

Ucrainenii au folosit și drone mici, extrem de simple, drone ieftine pe care le poți cumpăra la câteva sute de dolari. Cât de utile pot fi aceste drone simple? „Sunt incredibil de utile fiindcă inamicul poate fi supravegheat cu un număr mare de drone și poți vedea ce fac dușmanii în timp real, poți colecta informații și apoi le poți folosi la mijloace tradiționale de artilerie, mortiere, arme de calibru mic”, spune reprezentantul Dzyne.

Dronele cele mai mici pot fi incredibil de utile când li se atașează dispozitive explozive improvizate și devin „drone kamikaze” care sunt prăbușite în instalații militare foarte scumpe. Au fost cazuri în care drone mici au distrus echipamente militare de milioane de dolari. Rolul dronelor este esențial în războiul unde cele două tabere au capacități diferite de luptă.

Dronele și Inteligența artificială generativă - De ce suntem martorii unei revoluții

Dronele nu ar fi ajuns așa de departe fără dezvoltările din ultimii doi ani, datorate AI-ului generativ care a făcut salturi fără precedent. Cum schimbă acest tip de AI războiul pe viitor? „La drone, orice tehnologie nouă ce apare este atât un punct forte, cât și o amenințare”, spune Gibian, explicând că datorită AI-ului generativ dronele pot colabora mult mai bine în cadrul unui „roi”. Spre exemplu, pot evalua amenințările și pot înțelege mult mai bine spațiul unde se desfășoară lupta și pot fi mai bune în apărare.

„Nu doar atât, însă cu AI-ul generativ dronele sunt mai capabile și mai amenințătoare și la partea ofensivă”, spune șeful de la Dzyne. De exemplu, vor primi o sarcină specifică, pentru o țintă, un vehicul militar sau o persoană, fie că este vorba despre a repera, identifica sau elimina - și dronele vor găsi soluții să ducă misiunea la îndeplinire într-un mod cu totul nou, datorită AI-ului generativ.

Roiurile de drone vor pune probleme serioase apărătorilor

Se testează de câțiva ani posibilitatea ca pe viitor să poată fi lansate roiuri cu numeroase drone mici care să se coordoneze perfect pentru diverse misiuni militare.

„Nu au fost puse încă la treabă roiuri foarte mari de drone, însă vor veni și ele pe viitor”, spune Gibian. Deocamdată se fac teste și evaluări, dar ele vor veni, iar în industrie unii caută soluții de a le aduce pe teren, iar alții lucrează la soluții de combatere a acestor viitoare „drones swarms” (roiuri de drone, în engleză).

în momentul când vor apărea multe astfel de roiuri este de presupus că va fi nevoie de mai multe tehnici de a le învinge, pe mai multe „straturi”: bruiaj, hackeri, arme care să le doboare (gloanțe, spray, detonări) și, fără îndoială, alte drone care să le doboare.

Dzyne - O companie interesată de România

High Point Aerotech și Dzyne sunt două companii americane din domeniul apărării ce sunt specializate în domeniul vehiculelor fără pilot. Dzyne produce numeroase tipuri de drone și aeronave autonome, în timp ce High Point Aerotech dezvoltă soluțiile software și hardware care să contracareze vehiculele fără pilot.

Ambele companii fac parte din grupul Highlander Partners, grup prezent în țara noastră și care deține compania SanoVita și clinicile de cardiologie intervențională Ares.

Dzyne produce aeronave de specialitate pentru armată. Drona vârf de gamă a companiei se numește LEAP („Long-Endurance Air Platform” și a fost prezentată în decembrie 2023 și autorităților române.

Compania are și o dronă mai mică denumită EHL, iar întregul ei sistem de lansare poate fi transportat cu un SUV sau cu o camioanetă. Drona cu lansarea manuală are o autonomie de patru ore, este gândită pentru misiuni de recunoaștere și are propulsie electrică.

Compania Dzyne speră să își poată extinde operațiunile în România și să furnizele soluțiile sale, dar o dorință ar fi să și ajungă să asambleze drone aici, fie pentru armata română, fie pentru parteneri regionali.

Drona LEAP de la Dzyne poate zbura non-stop peste 30 de ore și poate transporta o sarcină utilă de circa 160 kg. Cântărește aproximativ o tonă.

Cea mai mare și performantă dronă a companiei se numește ULTRA, poate zbura chiar și trei zile și poate transporta până la 227 kg.

Programul LEAP a debutat acum aproape 10 ani, iar între timp dronele dezvoltate de Dzyne au acumulat peste 50.000 de ore de zbor și au fost folosite de către forțele americane în numeroase zboruri și misiuni de supraveghere și de colectare de date.

Sursa foto: Dreamstime.com