România începe să mizeze pe drone în dotarea forțelor sale. După ce a cumpărat drone Bayraktar TB2 și va demara construcția în țară a dronelor Watchkeeper, forțele române au început deja să se orienteze și către alte clase de aeronave fără pilot. Două companii americane, însă, au venit recent în țară și au prezentat autorităților niște sisteme aparte: o dronă dezvoltată și testată până de curând de SUA în cadrul unui program secret, dar și aceleași sisteme anti-dronă pe care forțele americane le au în dotare și le folosesc să-și protejeze bazele.

Drona LEAPFoto: Dzyne

High Point Aerotech și Dzyne (n.r. se citește Di-zain) sunt două companii americane din domeniul apărării ce sunt specializate în domeniul vehiculelor fără pilot. Dzyne produce numeroase tipuri de drone și aeronave autonome, în timp ce High Point Aerotech dezvoltă soluțiile software și hardware care să contracareze vehiculele fără pilot.

Ambele companii fac parte din grupul Highlander Partners, grup prezent în țara noastră și care deține compania SanoVita și clinicile de cardiologie intervențională Ares.

Într-o discuție cu reporterul HotNews.ro, reprezentanții companiilor americane au detaliat că au avut mai multe întâlniri cu autoritățile statului, atât din domeniul apărării, cât și din celelalte ramuri de forță ale executivului în care au prezentat ce soluții pot oferi în domeniul aeronavelor fără pilot.

„Nu am avut permisiunea să vorbim despre aceste aeronave decât până de curând”

„Noi nu facem drone obișnuite, ci facem aeronave de specialitate pentru armată”, a spus Thomas Strat, CEO Dzyne, într-o discuție cu HotNews.ro.

Drona vârf de gamă a companiei se numește LEAP („Long-Endurance Air Platform” sau, în traducere „Platformă Aeriană de Anduranță/Autonomie Lungă” ) și a fost prezentată cu ocazia asta și autorităților române.

Despre aeronavele fără pilot LEAP nu se știau prea multe până acum - și nu pentru că ele nu ar fi fost „zburate” și testate în ultimii ani, ci pentru că ele făceau parte până de curând dintr-un program al forțelor americane care a fost ținut la secret.

Publicația specializată The Drive scria în 2021 că primele informații despre LEAP au apărut public abia după ce o astfel de aeronavă s-ar fi prăbușit în Irak. Atunci s-a aflat că forțele americane au folosit o dronă nouă dezvoltată practic pe un avion ușor de tip Pipistrel Sinus.

Programul LEAP, de fapt, a debutat acum aproape 10 ani, iar între timp dronele dezvoltate de Dzyne au acumulat peste 50.000 de ore de zbor și au fost folosite de către forțele americane în numeroase zboruri și misiuni de supraveghere și de colectare de date.

„Nu am avut permisiunea să vorbim despre aceste aeronave decât până de curând”, recunoaște Thomas Strat.

Dzyne, care a lucrat mulți ani la rândul doar pentru structurile guvernului american a primit recent aprobarea să își scoată produsele pe piață și să poată semna contracte cu terțe părți.

Foto: Drona Dzyne LEAP / Sursă: Dzyne

Drona secretă care a zburat de peste 3.000 de ori în misiunile SUA din Orientul Mijlociu

„(Proiectul) s-a născut din nevoia de a construi o aeronavă similară cu un (MQ-9) Reaper, dar la un preț mult mai mic. Dronele Reaper sunt foarte scumpe, 35 de milioane de dolari una”, spune Strat.

„Așa că am pornit să facem o astfel de aeronavă fără pilot, dar nu am luat-o de la zero, ci am folosit o platformă care deja exista - mai exact un planor motorizat - care are caracteristicile pe care le doream pentru o aeronavă cu anduranță mare”, explică Strat.

Thomas Strat spune că dezvoltarea dronelor LEAP a început în 2013, iar din 2016 produsul a devenit suficient de robust încât armata americană a început să-l folosească în misiuni în Orientul Mijlociu.

„A fost folosită în Orientul Mijlociu și a adunat peste 50.000 de ore de zbor. A avut peste 3.000 de zboruri în misiuni operaționale”, spune CEO-ul Dzyne.

Potrivit acestuia, drona LEAP poate zbura non-stop peste 30 de ore și poate avea o sarcină utilă de circa 160 kg. De obicei, sarcina aceasta înseamnă sisteme video sau senzori electrono-optici și în infraroșu, dar și alți senzori și componente de război electronic.

LEAP cântărește circa o tonă, ceea ce înseamnă că în clasificarea NATO aceasta ar fi în clasa a treia, cea mai mare a dronelor militare. În clasificarea SUA, care merge pe cinci clase de drone în funcție de greutate, LEAP ar intra în clasa a patra.

„O astfel de aeronavă este exact ceea ce ar avea nevoie România să facă un pas în față ca un lider NATO, să arate că România poate avea un rol de lider în ceea ce privește misiunile de supraveghere ale NATO”, crede Strat.

ULTRA, fratele mai mare sau drona „record-mondial”: autonomie de peste 80 de ore de zbor

Dar oferta companiei nu se oprește doar la drona LEAP. Dzyne a dus conceptul și mai departe și a dezvoltat o dronă care are o autonomie și mai mare și poate acomoda o sarcină utilă semnificativ mai mare.

„Am construit și un frate mai mare și mai bun. Nu zboară o zi și jumătate, ci zboară trei zile și jumătate”, spune Strat.

Este vorba despre drona ULTRA (Unmanned Long-endurance Tactical Reconnaissance Aircraft), care a fost dezvoltată cu Air Force Research Laboratory (AFRL).

Foto: Drona Dzyne ULTRA / Sursă: Dzyne

O dronă cu o anvergură a aripilor de aproape 25 de metri, cu o autonomie de peste 80 de ore și care poate transporta o sarcină utilă de aproape 227 de kilograme.

„E un record mondial, nu există altă aeronavă la fel în lume”, spune Strat.

„La același preț ca pentru o dronă Reaper ai putea cumpăra opt drone LEAP”

„România este prima țară în afara Statelor Unite unde am venit (cu aceste aeronave) pentru că ne-am gândit că e un loc ideal pentru aeronave de acest tip. Se potrivesc atât cu misiunile militare ale României, cât și la misiuni de securizare a frontierelor”, consideră Thomas Strat.

„Marele beneficiu al acestor aeronave nu este doar capacitățile și rezistența foarte lungă, ci și prețul. La același preț ca pentru o dronă Reaper ai putea cumpăra opt drone LEAP sau șase drone ULTRA”, spune reprezentantul companiei americane.

Strat mai spune, însă, că în România compania sa caută și alte firme cu care să poată colabora comercial pe astfel de proiecte.

„Căutăm parteneri români care ar putea fi furnizori de echipamente. Să spunem că ar putea furniza senzori sau echipamente de comunicații care ar putea fi integrate pe aeronavă. Nu venim aici doar ca o companie americană care încearcă să vândă produse americane, ci mai degrabă am vrea să facem din acesta un produs românesc-american, care combină contribuțiile ambelor părți”, mai notează CEO-ul Dzyne.

Miza și pe lupta anti-dronă

Dacă Dzyne se ocupă de realizarea dronelor, High Point Aerotechnologies dezvoltă sistemele software și hardware împotriva vehiculelor și aeronavelor fără pilot. Și această companie a venit în România să prezinte soluțiile sale anti-dronă, nu doar forțelor armate, cât și celorlalte categorii de forțe din Guvern, de la Poliție, la Poliția de Frontieră sau serviciile de urgență.

  • De precizat că România prin Romtehnica a lansat o licitație pentru opt sisteme de Război Electronic contras UAS - o licitație de crica 60 de milioane de dolari.

Al White, CEO High Point, spune că firma sa are în portofoliu atât soluțiile hardware, cât mai ales cele software.

„Principalul nostru produs este un pachet software care se numește Defense OS. Un sistem care preia datele de la toți senzorii, de la radar, de la camerele electrono-optice și în infraroșu și le integrează cu armele sau efectorii”, spune Al White în discuția avută cu reporterul HotNews.ro.

Potrivit acestuia, sistemul companiei sale are o „bibliotecă” de 70 de efectori diferiți care pot fi folosiți la nevoie - de la lasere sau arme cu microunde, la rachete, tunuri sau chiar drone anti-drone. „Din această tolbă noi adaptăm soluția pentru fiecare client. Poliția, spre exemplu, poate are nevoie de ceva mai simplu și doar cu un sistem de bruiaj”, spune White.

Din punct de vedere al produsului propriu-zis, High Point are sistemul Sawtooth, un sistem mobil și modular pe care pot fi integrate mai multe tipuri de senzori și sisteme active și pasive de contracarare a dronelor.

Foto: Sistem anti-dronă SHIELD / Sursă: High Point

SHIELD, sistemul anti-dronă care ar fi folosit de SUA inclusiv la baza aeriană de la Câmpia Turzii

Același produs, însă, poate fi transformat într-unul pur militar, denumit SHIELD de către High Point. SHIELD vine în două variante, una mai mare - pentru o dislocare pe termen mai lung, într-un format containerizat - și una mobilă, care poate fi tractată oriunde e nevoie de o soluție anti-dronă.

„Armata americană dislocă astfel de sisteme prin țară să-și protejeze bazele sale aeriene”, susține Al White.

Acesta spune că și acest lucru ar putea fi un avantaj, dacă România ar alege un astfel de sistem deja folosiți de soldații aliați.

„Vreau să spun că sistemul nostru deja este în România prin forțele aeriene americane și ar fi extrem de valoros ca forțele române să aibă același sistem, ar fi o ocazie pentru o colaborare mai bună. Forțele americane folosesc sistemul SHIELD la Câmpia Turzii”, spune White.

Foto: Sistem anti-dronă SHIELD mobil / Sursă: High Point

Potrivit acestuia, sistemul anti-dronă al High Point nu e doar împotriva aeronavelor fără pilot, ci poate fi folosit și împotriva sistemelor autonome de suprafață și, mai important, ar putea în viitorul apropiat să fie folosit și împotriva dronelor marine de suprafață - acele drone care au devenit atât de celebre în luptele ruso-ucrainene din Marea Neagră.

„Am făcut teste recente în Taiwan împotriva țintelor de suprafață, ține de calibrarea radarului să poată distinge între un vehicul la suprafața apei și valuri, mai ales dacă marea e agitată. E în dezvoltare această capabilitate, dar ne ocupăm activ. Nu sunt echipamente diferite, ci e o calibrare mai fină a elementelor software pentru o astfel de capabilitate”, spune White.

VEZI ȘI: