Preşedintele British Museum din Londra s-a declarat deschis în faţa posibilităţii de a semna un acord cu Primăria din Atena privind partajarea Frizelor Parthenonului, subiectul unei dispute îndelungate între Regatul Unit şi Grecia, informează Le Figaro și Agerpres.

HotNews.roFoto: Hotnews

De la începutul secolului al XX-lea, Grecia solicită în mod oficial - dar fără succes - restituirea unei frize de 75 de metri desprinsă din templul Parthenon, precum şi a uneia dintre celebrele cariatide provenind din Erechtheion, un mic templu din Antichitate aflat de asemenea pe Acropola din Atena, ambele piese fiind deţinute de British Museum.

Londra afirmă că sculpturile au fost „achiziţionate legal” în 1802 de diplomatul britanic Thomas Bruce, al şaptelea conte de Elgin, care le-a vândut apoi către British Museum.

Grecia susţine însă că operele de artă au făcut obiectul „unui furt” atunci când ţara se afla încă sub ocupaţie otomană.

Schimbare de poziție a British Museum?

„Cred că un acord este posibil pentru a prezenta istoria lor atât la Atena, cât şi la Londra, dacă abordăm această situaţie fără idei preconcepute şi fără prea multe linii roşii”, a declarat George Osborne, preşedintele consiliului de administraţie de la British Museum, marţi seară, pentru postul radiofonic LBC.

Întrebat dacă un acord ar putea fi încheiat pentru ca aceste frize să fie expuse pentru o perioadă în Grecia şi să revină apoi la Londra, George Osborne a spus că „acest tip de aranjament” ar fi posibil, deoarece „ar fi ceva care ar permite oamenilor să le vadă în toată splendoarea lor la Atena şi să le vadă alături de exemple din alte civilizaţii la Londra”.

Opinia publică britanică a devenit în ultimii ani tot mai favorabilă faţă de retrocedarea acestor frize: 59% dintre respondenţi sunt de părere că frizele aduse de Lordul Elgin aparţin Greciei, potrivit celui mai recent sondaj realizat de institutul englez YouGov, în contextul în care acest procent era de doar 37% într-un sondaj din 2014.

Italia a returnat un fragment al Partenonului

Influentul cotidian britanic The Times, care a susţinut întotdeauna cu frenezie politicile adoptate de British Museum, s-a pronunţat şi el în luna ianuarie în favoarea retrocedării frizelor. Într-un registru mai larg, presiunea devine tot mai mare asupra instituţiilor culturale europene pentru ca ele să restituie ţărilor de origine diverse obiecte furate în epoca colonială.

Anul trecut, Universitatea Cambridge a restituit în mod oficial Nigeriei o sculptură - un cocoş turnat în bronz - furată în urmă cu un secol, marcând o premieră pentru Regatul Unit.

British Museum, care deţine cea mai mare colecţie de statui de bronz din lume, refuză pentru moment să adopte o astfel de strategie.

În luna ianuaria, Italia a returnat Greciei un fragment din friza de est a Partenonului care a fost cumpărat de Univeristatea din Palermo în 1816 de la văduva unui alt diplomat britanic, fost consul pentru Sicilia și Malta.

Artefactul a fost returnat sub forma unui împrumut de patru ani, ca parte a unui acord de schimburi culturale între Sicilia şi Grecia, cu intenţia ca perioada de împrumut să fie prelungită cu încă patru ani.

Cu toate acestea, mutarea înapoi în Grecia ar putea deveni în cele din urmă permanentă.