Ion Diaconescu si calvarul inchisorilor comuniste: "Se pusese la punct un sistem draconic pentru a ne distruge resorturile sufletesti"

de Ionut Baias     HotNews.ro
Marţi, 11 octombrie 2011, 23:21 Actualitate | Cultură


Inchisoarea Ramnicu Sarat
Nepot al liderului taranist Ion Mihalache, Ion Diaconescu a intrat in PNT in 1936. PNT. Destinul avea sa-i reuneasca pe unchi si nepot in cea mai cruda, dar si "cea mai mare scoala a neamului romanesc", inchisorile comuniste. Tot acolo aveau sa fie impreuna cu seniorul Corneliu Coposu. In cei 17 ani de temnita, Ion Diaconescu a trecut prin cele mai cumplite puscarii, de la Aiud pana la Ramnicu Sarat. Dar nu s-a aplecat niciodata in fata torturilor. In ultimele zile de viata gandul i-a fost tot la situatia din tara si la partidul caruia i-a dedicat tineretea, sanatatea si linistea sa si a familiei: "Daca pot, iti mai dau si farama de sufletel pe care o mai am pentru a salva partidul".

Scurta Biografie

Ion Diaconescu s-a nascut la 25 august 1917, in comuna Botesti, judetul Arges. A fost inginer si om politic national-taranist, presedinte al PNT-CD, presedinte al CDR si presedinte al Camerei Deputatilor.

Nepot pe linie materna al lui Ion Mihalache, Diaconescu a intrat in
Partidul National Taranesc inca din 1936, in organizatia de tineret a partidului, unde a fost membru al Biroului Central (1944-1947).

Dupa absolvirea Facultatii de Electromecanica a Institutului Politehnic din Bucuresti (1942), Diaconescu a lucrat ca referent tehnic in cadrul Ministerului Economiei Nationale pana in 1947, cand a fost epurat. Arestat la 1 decembrie 1947, prins in valul de arestari ale liderilor PNT, Diaconescu
a fost detinut politic timp de 17 ani (1947 - 1964).

A fost membru al Partidului National Taranesc, incepand cu anul 1936 pana la desfiintarea partidului de autoritatile comuniste, in 1947. Dupa anul 1989 a fost in conducerea Partidului National Taranesc Crestin Democrat, fiind ales ca deputat in Parlament in trei legislaturi consecutive (1990-1992, 1992-1996si 1996-2000) intre anii 1990 - 2000, iar in legislatura 1996-2000, a indeplinit functia de presedinte al Camerei Deputatilor.

In cei 17 ani de temnita, Ion Diaconescu a trecut prin cele mai cumplite puscarii, de la Aiud, pana la Ramnicu Sarat. Dar nu s-a aplecat niciodata in fata torturilor.

Inchisoarea de la Ramnicul Sarat, mormantul elitei Partidului National Taranesc

Revolutia din Ungaria i-a  zdruncinat pentru un moment pe conducatorii sistemului represiv din Ministerul de Interne care nu se dezmetecisera dupa moartea calaului  de la Moscova.

In 1955 comunistii isi pun in aplicare planul de "a selecta detinutii" dupa convingerile politice si chiar religioase. Motivele erau multiple, dar se miza astfel pe o spargere mai usoara a unitatii de grup, pe anchete sadice care sa duca la turnatorii si 'lepadari" de trecutul politic si credinta.

Pentru national-taranisti miscarea incepe cu temnita de la Sighet, o parte din putinii supravietuitori ai regimului draconic fusesera deja eliberati, dar nu si detinutii taranisti care sunt trimisi la Ramnicu Sarat.

A doua mutare mare a avut loc la sfarsitul lui 1956 cand taranistii din inchisoarea de la Oradea Mare au fost mutati la Botosani, altii, putini, precum Victor Anca, Ion Barbus sau Ion Ovidiu Borcea au ajuns in izolarea din Zarca Aiudului, ca un prim popas.

Conditiile dure aplicate de directorul Coller au generat izbucnirea celei mai mari greve din istoria inchisorilor romanesti, de peste 700 de detinuti si care a durat 23 de zile. Taranistilor li s-au alaturat si sutele de legionari de pe celular care dominau numeric inchisoarea ce avea sa le devina temnnita pentru multi ani.

Printre liderii revoltei s-a numarat si Ion Diaconescu vazut de conducerea inchisorii si de catre torionari ca un stalp al rezistentei care "prin atitudinea sa potrivinica" era un exemplu si pentru ceilalti "dusmani de clasa" impiedicand "reeducarea". Cu toate ca s-a inceput alimentarea fortata in conditii barbare, greva care a durat 23 zile s-a terminat la sfarsitul lunii mai 1957.

Reprezentantii Ministerului de Interne care veneau din 2 in 2 zile cu avionul la Aiud au constatat cauza si vinovatii si au hotarat sanctionarea prin mutarea la Ramnicu Sarat a capilor grevei national taraniste si a sefilor acestora.

Astfel, pe 10 August 1957, intr-un vagon-duba au fost urcati: Nicolae Adamescu, Victor Anca, Mihai Balica, Jenica Aranautu, Ion Barbus, Ion Borcea, Malin Bosca, Alexandru Bratu, ION DIACONESCU, Constantin Hagea, Vasilica Munteanu,  Ion Puiu, Octavian Radulescu, Cornel Velteanu, la care s-au alaturat CORNEL COPOSU si Augustin Visa (adusi de la Gherla) si separat in celulele dubei cativa dintre ministri: Alexandru Alexandrini.Alexandru Constant, Gheorghe Dobre, Titus Dragos, Constantin Pantazi, Ion Petrovici, Petre Tomescu si Gheorghe Jienescu.

Pe parcurs au mai sosit la Ramnicu Sarat si alti condamnati: Aurel Dobrescu, generalul Nicolae Dragomir, Constantin Horobet, Ion Lugosianu, Vasile Luca, Alexandru Iacob, Alexandru Neagu, Horia Macelariu, Gheorghe-Placinteanu, Marinaru petrescu, Teodor Roxin, Lazar Stefanescu, Nicolae Valsan, Nicolae Stoenescu, cardinalul Alexandru Todea, Iosif Mihai Godo.

Despre atmosfera de la Ramnicu Sarat

Ion Diaconescu: "Masurile de izolare, neintalnite nici la securitate, depaseau orice inchipuire, detinutul nu trebuia sa mai vada nici o alta fiinta omeneasca, in afara de gardianul din tura care isi indeplinea serviciul matinal, fara sa-ti adreseze nici un cuvant. Cei care serveau mancarea erau niste plantoane de drept comun dar, in cinci ani si jumatate cat am stat acolo, n-am zarit pe nici unul, nici macar odata. Nimeni nu intra de unul singur in celulele noastre, ci intotdeauna insotit macar de gardianul de serviciu, ca sa nu se creeze posibilitatea unor discutii de la om la om...se pusese la punct un sistem draconic pentru a ne distruge toate resorturile sufletesti. Adica cei ce supravietuisera perioadelor de exterminare prin foamete si torturi urmau sa fie acum distrusi psihic prin aceste nemaiintalnite masuri de izolare. Dar ticalosia n-a avut nici o limita, din contra, cu cat un detinut era socotit mai important, cu atat tratamentul era mai dur, adica era socotit un dusman periculos pentru regim si trebuia lichidat intr-un mod oarecare."

Corneliu Coposu:"Fiecare detinut fiind singur in celula, nu avea deloc lumina naturala.. ...fierastruica celulei era in permanenta oblonita pe dinafara ca sa nu se poata vedea cerul. De altfel, geamul era si de neatins la inaltimea la care era situat...In afara de cele 8 ore destinate somnului, cu cine sa vorbesti...Ramnicul Sarat era nu numai cea mai dura puscarie, dar si un fel de inchisoare experimentala, liceu de aplicatie pentru viitoarele cadre ... pentru mentinerea ordinii aplicau ca metoda de disciplina bataia. Intrau in celula cinci-sase gardieni, gealati inarmati cu bastoane si bateau toti detinutii pe rand, fara nici o justificare, pana cadeau jos. Toti detinutii, indiferent de varstei, si de starea sanatatii erau batuti metodic. Regimul acesta nu 1-a ocolit nici pe Mihalache la 82 de ani; nu a fost scutit de bataie nici Pogoneanu, fost director in Ministerul de Externe care, paralizat pe jumatate, nu putea sta in picioare, era batut in pat, culcat.

"Daca pot, iti mai dau si farama de sufletel pe care o mai am pentru a salva partidul"

Gandul la situatia din tara si la partidul pe care l-a condus dupa Revolutie si pentru care si-a sacrificat tineretea, santatea si linistea familiei a continuat sa-l preocupe pana in ultima clipa.

"Imi vin mereu in minte cuvintele lui Maniu (fondatorul PNT), care, intalnindu-se pe un coridor din inchisoare cu Coposu (n.r. - care fusese secretarul lui, pe vremea cand conducea PNT), i-a spus: "Cornele, sa nu lasati partidul sa moara". Lupta si suferintele noastre reprezinta un capital moral urias, pagini din istoria acestei tari. Ganditi-va ca atatea personalitati marcante - Maniu, Mihalache (n.r. - unchiul sau) si multi altii - au murit in puscarie, in chinuri, pentru PNT. Cand compar puscaria in care ne-au chinuit pe noi cu cele actuale, astea de azi sunt un fel de pension. Puscariile comuniste au fost chinurile de pe lume. Atata suferinta... Sigur ca PNT are un capital si-i pacat ca se pierde", afirma Diaconescu.

Victor Ciorbea povesteste ca l-a vizitat cu doar cateva zile in urma iar acesta era perfect lucid si ingrijorat de situatia partidului.
"E un moment extrem de trist si plin de emotie, chiar daca starea sanatatii lui nu era tocmai buna. L-am vazut ultima oara alaltaieri, era totalmente lucid. Aprecia exact si starea sanatatii, dar continua sa se preocupe si de situatia din partid, si de situatia politica din din tara. Pana in ultima clipa, chiar mi-a spus: <<Cu ce te-as mai putea ajuta? Daca pot, iti mai dau si farama de sufletel pe care o mai am pentru a salva partidul si pentru a merge pe drumul dorit de inaintasi, al moralitatii, al cinstei, al corectitudinii, al dreptatii>>, a declarat Ciorbea la Realitatea TV.

Ion Diaconescu si-a publicat memoriile in volumele "Temnita -destinul generatiei noastre" (1998), "Dupa temnita" (2003) si "Dupa Revolutie" (2003).

Citeste si: Sfintii inchisorilor: Pr. Ilie Lacatusu (1) ; Valeriu Gafencu (2); Elisabeta Rizea (3); Nicolae Ciolacu (4); Mircea Vulcanescu (5); Pr. Gherasim Iscu (6); Pr Ioan Negrutiu (7); Dumitru Bordeianu (8); Costache Oprisan (9); Ep. Ioan Suciu (10); Marieta Iordache (11); Monseniorul Ghika (12); Andrei Ciurunga (13); Traian Trifan (14); Cardinalul Alexandru Todea (15); Gheorghe Jimboiu (16); Monahul Pimen Barbieru (17); Spiru Blanaru (18); Ion Flueras (19); pr. Dumitru Iliescu Palanca (20); Radu Gyr (21); Vasile Militaru (22); Virgil Maxim (23); Traian Braileanu (24); Pr Evghenie Hulea (25)


Citeste mai multe despre   
















4648 vizualizari

  • +18 (18 voturi)    
    Nu trebuie uitat niciodata! (Marţi, 11 octombrie 2011, 23:46)

    George [anonim]

    Distrugerea Romaniei adevarate nu trebuie niciodata uitata, crimele comunismului nu trebuie sa fie sterse din memoria noastra.

    Bolsevicii au distrus elitele tarii iar nepotii lor terorizeaza si acum poporul.
  • +7 (7 voturi)    
    foştii securişti (Miercuri, 12 octombrie 2011, 2:07)

    tanti maria [anonim]

    Securiştii care mai sunt în viaţă azi o duc bine. Au dus-o bine şi o duc bine. Au torturat zeci de mii de oameni dar n-au plătit niciodată pentru faptele lor. Primesc pensii mari şi sunt lăsaţi în pace să se bucure de bătrâneţe. Asta e cel mai trist. Si revoltator.
  • -2 (6 voturi)    
    none (Miercuri, 12 octombrie 2011, 3:58)

    seba [anonim]

    Iertata sa-mi fie indrazneala. Am un mare respect pentru toti cei care au suferit in inchisorile comuniste dar nu inteleg de ce l-ati introdus si pe Ion Diaconescu in serialul ''Sfintii Inchisorilor''. Daca merita bagat si el in aceasta categorie trebuia sa ne vorbiti in articol despre credinta, despre relatia sa cu Dumnezeu, nu cu Ciorbea si partidul. Au fost si comunisti atei care au murit in inchisoare, torturati chiar de camarazii lor. Ce facem acum, ii trecem in randul sfintilor? Eu cred ca va jucati cu cuvintele. Eu nu zic ca Diaconescu nu a fost un om sfant, dar explicati-ne, sa intelegem, mai ales noi, astia, ortodocsii batuti in freza, care a fost relatia sa cu Dumnezeu. Ca pentru noi sfintenia e intotdeauna legata de Hristos, nu de un partid sau chiar o natiune. Cat despre urmasul lui, Ciorbea, vad ca se simte in continuare foarte bine pe ecranele televiziunilor detinute de copiii de securisti. Cinste, corectitudine, dreptate...si malai!
    • +5 (5 voturi)    
      eroism (Miercuri, 12 octombrie 2011, 4:45)

      laura-un ortodox mai mic asa [anonim] i-a raspuns lui seba

      Ei... exista si ortodocsi batuti in cap...cam multi in ultima perioada (cu precadere ascoristi si acolitii prezambaretului sataniel). Sa luam exemplul sfintilor din serial: nu se in calcul canonizarea nici macar a pr Lacatusu. De ce? Fiindca au fost legionari si nu ar vrea sa supere pe nu stiu cine. Altii au fost insa monarhisti sau simpatizanti taranisti si tot degeaba. Cunosc foarte bine regulile de canonizare si tertipurile folosite de smecherasii cu jipane din varful BOR. Ideea e simpla la alte natii ca rusi, ucrainieni sau sarbi: S-a jertifit ptr neam si ptr aproapele lui? E sfant! E sfant daca poporul il considera asa fie ca vrea sau nu sataniel. E sfant de la moarte si nu dupa ce a hotarat o sleahta de securisti si masoni care nu nimic in comun cu ortodoxia.
      Totusi, daca ai fi avut decenta sa citesti cartile scrise de I Diaconescu sau marturiile altora despre el ai fi vazut ca a fost un om credincios cu o viata mereu modesta. Citeste putin despre acest erou al unor vremi pe care nu le vom intelege niciodata in nebunia lor c anu avem nimic asemanator in viata noastra la ce se ne raportam. Dumnezeu sa-l ierte!
      • -1 (1 vot)    
        Sfintenia vine de la duhul sfant .... (Miercuri, 12 octombrie 2011, 7:03)

        Marcel [anonim] i-a raspuns lui laura-un ortodox mai mic asa

        .... nu de la oameni, fie ei inalti ierarhi sau cersetori. Nu e un fel de decoratie post mortem. Daca noi recunoatem sau nu sfintenia cuiva nu are nici o importanta in fata lui Dumnezeu.
        • +2 (2 voturi)    
          corect si totusi... (Miercuri, 12 octombrie 2011, 7:27)

          laura [anonim] i-a raspuns lui Marcel

          Nici nu am spus altceva. El e sfant sau nu in fata lui Dumnezeu. Ierarhii intervin si se folosesc de anumite canoane pentru a tine o linie dreapta si nu a da loc la deviatii, dar in problema sfintilor inchisorilor au dovedit ca-s departe de inima romanilor care-i vor canonizati. Nimeni nu spune ca daca multimea credinciosilor considera sfant pe cineva si chiar e, dar are dreptul asta si e greu de contrazis daca simte asa. Greu de tot de inghitit asta de ierarhii nostri mai ales in cazuri recente: parinte Arsenie Papacioc si Adrian Fageteanu. Nu putem sti daca Diaconescu avea nu stiu ce grad de traire crestina, dar prin jertfa lui nu putea decat sa fie placut in Ceruri. Faptele sunt cele care vorbesc pentru fiecare. Te inseli insa cand spui ca nu are importanta daca recunoastem sau nu sfintenia cuiva. De aceea avem sfinti, ii cinstim, ne rugam la ei si ne ajuta. de aceea avem eroi si nevoie de modele adevarate. I Diaconescu a fost unul din ele.
    • +5 (5 voturi)    
      Dumnezeu sa-l ierte! (Miercuri, 12 octombrie 2011, 7:13)

      Daniel Păun [anonim] i-a raspuns lui seba

      Lăsați polemicile pentru cei răi...Dumnezeu sa-l ierte!
  • -2 (4 voturi)    
    1996-2000 (Miercuri, 12 octombrie 2011, 8:29)

    falco [anonim]

    In 96 cind PNTCD-ul a ajuns la putere , tocmai pt ca stiau ce inseamna comunismul ar fi trebui sa faca ceva pt poporul roman , fara suparare realizarile lor un ZERO barat, au distrus si ultima urma de speranta de a avea un sistem in care fosti comunisti sa nu fie in virf , azi putem spera doar ca in cele din urma o sa crape pe cale naturala fosti securisti , dar cind vezi cum vin din urma copiii lor , iti vine sa iti iei lumea in cap. Multumim pt asta PNTCD-ului si aici e si Diaconescu.
    • +4 (4 voturi)    
      cam asa.... (Miercuri, 12 octombrie 2011, 9:34)

      minus [utilizator] i-a raspuns lui falco

      "Daca pot, iti mai dau si farama de sufletel pe care o mai am pentru a salva partidul si pentru a merge pe drumul dorit de inaintasi, al moralitatii, al cinstei, al corectitudinii, al dreptatii"

      Salvarea partidului trebuia facuta atunci cand partidul a avut puterea.
      Era nevoie si de suflet, dar mai ales de CAP, pentru a urma drumul dorit de inaintasi, al moralitatii, al cinstei, al corectitudinii, al dreptatii,

      Si cu toata parea de rau, la d-l Ciorbea capul a fost doar un obiect atasat de trunchi.
      • +2 (2 voturi)    
        pacat de unul ca Ion Diaconescu, Corneliu Coposu.. (Miercuri, 12 octombrie 2011, 10:00)

        m [anonim] i-a raspuns lui minus

        Problema a fost la Emil Constantinescu si nu in alta parte. Pe el, l-au biruit serviciile, si cand zic asta nu citez, chiar afirm. Problema este insa urmatoarea, din punctul meu de vedere...Cu ce l-au avut la mana? Raspunsul il vad indreptat in doua directii: ori cu familia (baiatul lui Emil Constantinescu....) ori cu vreo fatuca (dar nu prea cred). Sunt sigur ca taranistii au mers pe mana lui, iar el, om moale sau cum spuneam mai sus (avut la mana), nu a mai avut ce sa faca. Incepuse bine...dar a sfarsit cum nu se poate mai prost, pt PNT.
    • 0 (0 voturi)    
      PNT trebuia distrus.Era nr.1 pe lista comunistilor (Miercuri, 12 octombrie 2011, 9:54)

      Wizard of Oz [utilizator] i-a raspuns lui falco

      Ex-comunistii, securistii vedeau in PNT pericolul cel mai mare. L-au distrus, nici nu a fost greu.
      L-au infiltrat cu agenti si l-au faramitat din interior.
      Cea mai grea lovitura i-au dat-o cand l-au acceptat la putere, a fost o miscare premeditata.
      O spuneam atunci, timpul mi-a dat, din pacate dreptate: "PD in CDR este un cal troian" si asa a fost.
      Cine a scufundat guvernele CDR? Va mai amintiti?Era ministrul transporturilor si iesea pe televiziuni sa-l injure pe primul ministru si planul de guvernare.
      Se chema Basescu, Traian Basescu.
      Incercati o comparatie intre viata lui I. Diaconescu si cea a marinarului...Pe de o parte puscariile comuniste, pe de alta un rasfatat al regimului comunist-securist...comparati Aiud cu Anvers.
      Sa nu ma criticati ca politizez moartea sa, ca nu este momentul...etc. sunt sigur ca asta si-ar fi dorit Diaconescu, absolut sigur.
  • +1 (1 vot)    
    Mostenirea lui Ion Diaconescu (Miercuri, 12 octombrie 2011, 9:00)

    AndreiaM [anonim]

    Pe acesti oameni ca si Ion Diaconescu, in primul rand trebuie sa nu-i uitam, sa le citim cartile si sa incercam sa le intelegem sensul vietii lor. Viata pe care au avut-o, iadul prin care au trecut, ramanand oameni ar trebui sa fie un punct de referinta pentru noi. Aveam 16 ani cand am citit in 1990 despre reeducarea din inchisoarea de la Pitesti. Intrebarea pe care mi-o pun neincetat de atunci este daca as fi rezistat sau nu acolo? Toata viata mea a luat un alt curs dupa acel moment: mai independent de ce este valorizat azi in societate, mai decis in a-mi cauta sensul propriei vieti, mai detasat de aprecierea imediata a celor din jur. In ceea ce priveste taiectoria politica a lui Ion Diaconescu de dupa 1990, oricat am blama Conventia Democrata , PNT-ul si perioada intre 1996-2000, trebuie sa recunoastem ca fara schimbarea de regim din 1996, Romania nu pierdea doar deceniul 1990-2000, ci si anii ulteriori si cel mai probabil ratam aderarea la UE din 2007 (care a fost precedata de includerea in NATO). Dincolo de toate esecurile ei, Conventia Democrata a facut acea cotitura decisiva care ne-a deschis oportunitati la care nici nu puteam aspira inainte. Nu stiu, daca in conditiile date, puteau face mai mult. Rau intotdeaune e mai simplu de facut decat bine (Omori 10% din populatie si dintr-o democratie, ai obtinut o societate totalitara, simplu nu-i asa?).
  • +1 (1 vot)    
    pacat (Miercuri, 12 octombrie 2011, 11:04)

    Lupu [anonim]

    Sa-i fie tarana usoara! Pacat, un mare om, alaturi de Coposu, de care romania n-a avut cu adevarat parte.
  • 0 (0 voturi)    
    Trebuie sa mori pentru a fi apreciat? (Miercuri, 12 octombrie 2011, 13:13)

    Emilia [anonim]

    Moartea acestui senior taranist a fost un nou prilej pentru toti tortionarii sai dup 89 sa ocupe ecranele pentru a-si prezenta admiratia. Admiratia fata de cine? Fata de un om pe care nu s-au lasat pana nu i-au distrus partidul? Redus la tacere, cu un partid dezbinat, Diaconescu s-a stins in timp ce Iliescu si toata gasca sa astepta sa preia din nou puterea pentru a mai nenoroci a "n-na" oara o tara al carui destin sta sub semnul blestemului acolra care facand ceva pentru Romania au sfarsit prin a deveni schelete istorice din mana comunistilor. Diaconescu n-avea nevoie de admiratia lui Iliescu si a gastii sale. Diaconescu este si va fi istorie in timp ce Iliescu va face parte din acelasi lot ca Groza si Ana Pauker.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version