Infecția cu noul coronavirus este o afecțiune extrem de imprevizibilă, iar automedicația și lipsa unei discuții cu medicul, în momentul în care apar simptome suspecte, nu sunt recomandate sub nicio formă, declară Adrian Pană, medic primar sănătate publică, medic specialist epidemiolog și fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, într-un interviu acordat HotNews.ro. Chiar dacă 80% dintre cei infectați fac forme ușoare de boală (sau asimptomatice), în cazul persoanelor care au forme ușoare există riscul ca, după o săptămână de simptome ușoare, afecțiunea să se transforme într-una severă.
Din informațiile pe care le avem în acest moment, "știm că aproape 80% dintre persoanele infectate fac o formă ușoară de boală, fie asimptomatică, fie cu simptome ușoare. Undeva la 15% fac o formă severă de boală - o pneumonie care necesită internare în spital, și 5% dintre persoanele infectate fac o formă critică de boală, care necesită din start monitorizare în terapie intensivă, eventual și ventilație mecanică", explică medicul Adrian Pană.
80% dintre cei infectați fac forme ușoare
El avertizează însă că boala poate evolua diferit, "și anume la acei 80% care fac forme ușoare de boală, și ne referim aici în special la persoane care fac forme ușoare, nu asimptomatice, există posibilitatea ca, după o perioadă de aproximativ o săptămână, în care avem simptome ușoare, lucrurile să se modifice relativ brusc, iar afecțiunea ușoară să se transforme într-o afecțiune severă. Tocmai din această cauză, pacienții pozitivi, chiar dacă au forme ușoare, trebuie monitorizați. Prin monitorizare nu înțeleg obligatoriu internarea în spital, ci monitorizarea într-un setting izolat, în care pot fi păstrate precauțiile referitoare la expunerea altor persoane la virus. Dar pe de altă parte, trebuie să existe o modalitate în care avem informații zilnice despre starea parametrilor clinici ai pacientului respectiv. Pentru formele severe și critice, nu există alternativă, decât tratarea în cadrul spitalului."
Epidemiologul Adrian Pană amintește ce trebuie să facă fiecare dintre noi, în cazul în care are simptome suspecte: să sune la medicul de familie sau, dacă simptomele sunt severe, direct la numărul de urgență 112: "Potrivit definiției de caz de pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică, orice persoană care are febră, greutate în respirație, tuse seacă trebuie să anunțe telefonic medicul de familie - dacă nu are o formă foarte gravă, pentru că atunci sună la 112 - și să îi explice, să discute situația prin care trece. Medicul de familie, în funcție de situația clinică, ar trebui să îi facă o recomandare în acest sens și, dacă consideră că acest caz este suspect și se încadrează în definiție, va face o recomandare pentru testare. După ce avem testarea, cu siguranță că triajul pacienților cu forme ușoare, severe sau critice îl efectuează medicul."
Medicul Adrian Pană subliniază că sub nicio formă nu trebuie să apelăm la automedicație sau să evităm o discuție cu medicul. Pe de altă parte însă, suntem încă în sezonul gripei și al infecțiilor respiratorii, iar o mare parte dintre acestea nu sunt infecție cu coronavirus, chiar dacă simptomele pot să semene. Tocmai de aceea este necesară o discuție cu medicul: "Nu încurajez automedicația, nu încurajez lipsa contactului cu medicul, dar nu încurajez, pe de altă parte, nici fobia excesivă și teama pentru orice strănut. Să nu uităm că în perioada aceasta încă avem sezon gripal și sezon de răceli comune, ceea ce înseamnă că o mare parte dintre afecțiunile respiratorii care se manifestă cu febră, tuse, pot fi și alte tipuri de infecții respiratorii și în niciun caz infecție cu coronavirus. Tocmai din această cauză, cred că discuția lămuritoare trebuie purtată cu medicul de familie, care trebuie să știe definiția de caz suspect și să o aplice."
Adrian Pană atrage de asemenea atenția că este foarte important ca, în cazul în care o persoană este confirmată pozitiv, ea este o persoană contagioasă pentru ceilalți: "spațiile în care avem, să spunem, carantină la domiciliu, trebuie să ne asigurăm că acel spațiu trebuie să fie securizat în așa fel încât persoana respectivă să aibă un contact minimal cu ceilalți membri ai familiei, să nu petreacă timp împreună, interacțiunea să fie limitată, la distanță suficientă și cu materiale protective - masca, în principal".
Și persoanele sub 65 de ani pot face forme severe ale bolii
Fiind vorba despre o afecțiune nouă, COVID-19 este destul de complexă, iar informațiile pe care le obținem despre ea sunt într-o continuă dinamică, spune medicul Adrian Pană: "În ultimele două luni și jumătate, cantitatea de informații obșinută pe de o parte prin faptul că a crescut numărul de cazuri și implicit am avut raportări mai frecvente, atât ale simptomatologiei, cât și severității, cât și tratamentelor încercate, ne-a făcut să fim pe de o parte precauți, pe de altă parte să fim atenți apropo de cât de rapide sunt cunoștințele noi adăugate."
În plus, "ceea ce știam la început este adevărat, că preponderent sunt afectate persoanele mai în vârstă și persoanele care au diferite comorbidități, severitatea fiind cumva direct proporțională cu numărul comorbidităților, mai ales dacă ele includ o boală cardiovasculară, o boală renală cronică, diabet sau obezitate, și de multe ori acest complex de afecțiuni se asociază".
De asemenea, vârsta medie de deces este undeva la 60 de ani, "iar bărbații într-adevăr au o mortalitate de aproape două ori mai mare decât femeile, lucru care s-a observat și în alte țări".
Între timp însă, s-a observat că și persoanele sub 65 de ani pot face forme severe de boală, chiar critice, și pot să aibă loc și decese, chiar dacă în număr mai mic. "Marea lor majoritate fiind persoane care au și alte boli asociate, dar o parte fiind persoane care păreau sănătoase", subliniază epidemiologul Adrian Pană.
Nu există încă "o explicație unică și foarte precisă care să explice acest lucru, dar o teorie care este încă în evaluare este aceea că, la anumite persoane, răspunsul imun al organismului propriu poate fi exagerat și, de fapt, afecțiunea principală este dată de acest răspuns exagerat al organismului, care până la urmă se autodistruge", explică Adrian Pană.
El mai spune că este încă prematur "să reușim să stratificăm extrem de precis populația care e la un risc mai mare sau mai mic, dar știm cu siguranță că cine are peste 65 de ani are un risc mult mai mare decât o persoană tânără. Știm, de asemenea, cel puțin din datele locale, că cea mai frecventă grupă de vârstă afectată, care s-a dovedit că este cel mai frecvent pozitivă la coronavirus, e grupa între 40 și 59 de ani. Când spun 'afectată', mă refer la toate formele de boală, nu doar la formele severe."
Citește și:
13
13
