Vânătoarea, agricultura şi mişcarea globală a oamenilor spre oraşe a dus la un declin masiv al biodiversităţii şi la creşterea riscului transmiterii unor virusuri periculoase precum noul coronavirus de la animale la om, conchide un important studiu, citat de Euractiv si The Guardian.
Într-un articol potrivit căruia la baza actualei pandemii ar putea sta contactul sporit al omului cu natura, cercetătorii din Australia şi SUA au urmărit animalele cu cel mai mare potenţial de a fi afectate de aceiaşi agenţi patogeni cu oamenii. Pornind de la observarea a 142 de virusuri despre care se ştie de mulţi ani că pot fi transmise de la animale la om, specialiştii le-au comparat cu lista roşie a speciilor ameninţate stabilită de International Union for Conservation of Nature (IUCN), citează Rador.
Animale domestice precum vite, oi, câini şi capre au cele mai multe virusuri în comun cu omul, prezentând de opt ori mai multe virusuri decât alte specii de mamifere. Şi animalele sălbatice care s-au adaptat bine la mediul dominat de om au în comun cu omul mai multe virusuri. Rozătoarele, liliecii şi primatele - care deseori trăiesc printre oameni şi în apropierea caselor şi gospodăriilor - sunt gazde pentru aproape 75% din totalitatea virusurilor. Numai în cazul liliecilor, s-a stabilit că aceştia au legătură cu boli ca Sars, Nipah, Marburg şi Ebola.
Studiul, publicat în jurnalul Proceedings al Royal Society B, constată că cel mai mare risc de contagiere se înregistrează în cazul animalelor sălbatice periclitate, a căror populaţie s-a diminuat în mare parte din cauza oamenilor, a comerţului cu specii de animale şi pierderii habitatului.
"Intervenţia omului în zone de biodiversitate creşte riscul unei contaminări cu boli infecţioase noi, prin favorizarea unor noi contacte între oameni şi natură... Noi am constatat că speciile din ordinul primatelor şi liliecilor au o probabilitate semnificativ mai mare de a găzdui virusuri zoonotice comparativ cu toate celelalte ordine", se arată în studiu.
"Transmiterea virusurilor de la animale este un rezultat direct al acţiunilor noastre asupra naturii şi habitatului speciilor", spune principalul autor, Christine Kreuder Johnson, director la EpiCenter for Disease Dynamics de la One Health Institute, program al UC Davis School of Veterinary Medicine.
"Consecinţa este că (aceste animale) ne transmit nouă virusurile lor. Aceste acţiuni ameninţă simultan supravieţuirea speciilor şi sporesc riscul unei contaminări. În nefericitul caz al convergenţei multor factori, aceasta determină acel gen de încurcătură în care ne aflăm noi acum", spune ea.
"Este nevoie să fim foarte atenţi la modul în care interacţionăm cu formele de viaţă sălbatică şi la activităţile care pun laolaltă oamenii şi natura. Este evident că nu ne dorim pandemii de această amploare. Este nevoie să găsim modalităţi de coexistenţă în siguranţă cu formele de viaţă sălbatică, întrucât acestea nu duc lipsă de virusuri pe care ni le pot oferi", spune Johnson.
Pe de altă parte, mai mult de 200 de grupuri care se ocupă de formele de viaţă sălbatică din lume au adresat o scrisoare Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii prin care îi solicită să recomande ţărilor o abordare cu accent pe prevenţie a comerţului cu forme de viaţă sălbatice, în valoare de miliarde de dolari, şi o interzicere permanentă a tuturor pieţelor de animale sălbatice vii şi a folosirii acestora în medicina tradiţională.
Se presupune că pandemia Covid-19, se arată în scrisoare, ar proveni din pieţele de animale sălbatice din China şi s-ar fi transmis oamenilor ca urmare a apropierii dintre speciile din sălbăticie si oameni. Grupurile, între care International Fund for Animal Welfare, Zoological Society of London şi Peta, afirmă că o interzicere la nivel planetar a pieţelor de animale sălbatice va ajuta la împiedicarea răspândirii bolii şi va trata "unul din principalele motoare ale extincţiei speciilor". "Această măsură decisivă, care se integrează în mandatul OMS, ar fi un prim pas de impact pe calea adoptării unei abordări preventive faţă de comerţul cu animale sălbatice care constituie un risc pentru săntatea oamenilor", se arată în scrisoare.
Organizaţiile argumentează că bolile zoonotice sunt responsabile de peste 2 miliarde de cazuri de maladii umane şi de peste două milioane de decese în rândul oamenilor în fiecare an, inclusiv de Ebola, Mers, HIV, tuberculoză bovină, rabie şi leptospiroză.
Scrisoarea survine după apelul lansat săptămâna aceasta în ziarul The Guardian de şefa agenţiei ONU pentru biodiversitate, Elizabeth Maruma Mrema, în sensul unei interdicţii globale a pieţelor de animale sălbatice. Spre deosebire de grupurile care activează pentru conservarea speciilor, Mrema reliefează că milioane de oameni, în special din Africa, se bazează pe animalele sălbatice ca surse de hrană şi că este nevoie de soluţii alternativă la pieţele de animale vii.
Într-un indiciu că organizaţiile globale sunt din ce în ce mai stânjenite de apariţia bolilor zoonotice la animalele comercializate, agenţia Cites care reglementează comerţul internaţional de animale a refuzat să se lase atrasă în dezbaterea tot mai cuprinzătoare despre originea Covid-19. Aceasta afirmă într-o declaraţie: "Chestiunile privitoare la bolile zoonotice sunt dincolo de mandatul Cites şi Secretariatul nu are competenţa pentru a face comentarii pe marginea ştirilor recente despre posibile legături între consumul de animale sălbatice de către oameni şi Covid-19". (Euractaiv, preluare Rador)
3
8
