Trăim încă într-o Românie divizată din punct de vedere economic și asta se vede foarte clar în statistici. Mediul rural are în continuare un decalaj vizibil față de mediul urban. Și acest lucru se vede foarte bine mergând la orice birt dintr-un sat din România. Aici, între sticlele de alcool ieftin, se dezbat marile probleme ale lumii. De la teorii ale conspirației, până la fotbal și politică. Lipsa de informare și a banilor îi determină pe mulți conaționali să consume alcool contrafăcut sau de contrabandă, a cărui sursă de proveniență este greu de stabilit.
Anual apar zeci de știri în care aflăm că au murit oameni după ce au consumat băuturi contrafăcute, licori care conțineau alcool metilic. Cei care ajung în buletinele de știri au murit subit. Dar nimeni nu ține cont de cei care consumă ani de zile băuturi contrafăcute și care ajung inevitabil să sufere de boli cronice. Boli care îi omoară încetul cu încetul, picătură cu picătură.
Introducere în context
Alexandrion Grup România, estima prin 2015 că circa 90% din piața alcoolului din România este nefiscalizată și că, “anual, pe piaţă ajung aproximativ 500.000 de litri de alcool contrafăcut iar această cantitate se concretizează, pe taraba improvizată a comerciantului ambulant sau la marginea drumului, în peste 3 milioane de sticle cu tărie de 30 de grade alcoolice sau 2-3 milioane de peturi de vin, la doi litri. Este un adevărat pericol public cu consecinţe greu de imaginat pentru sănătatea consumatorilor.”
De asemenea, Asociaţia Spirits România, estimează vânzările de alcool din România la 700 de milioane de euro, din care 75% este reprezentată de piața neagră. Mai mult, cei de la ASR, estimează că anual se produc ilegal în România aproximativ 120 milioane de litri de alcool.
"Conform estimărilor noastre, bazate pe datele Organizației Mondiale a Sănatății, piața neagră din domeniul băuturilor spirtoase este de aproximativ 75% din consumul total. Dintr-o piață totală a băuturilor spirtoase, estimată la 700 de milioane de euro anual, numai 180 de milioane de euro reprezintă consum fiscalizat de alcool. Ca urmare, dacă luam în considerare încasările actuale din accize, de 90 de milioane euro pe an, estimăm că statul ar putea încasa cu 250 milioane de euro mai mult dacă piața ar fi complet fiscalizată. Aceste fonduri suplimentare ar putea fi folosite pentru alte zone prioritare, cum ar fi educația, sănătatea, transportul", a declarat Tudor Furir, președintele Spirits România.
Dacă aceste cifre sunt reale, atunci așa poate putem să înțelegem mai bine amploarea fenomenului. Atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al sănătății populației. Oricum, conform Organizației Mondiale a Sănătății, România este pe primul loc la consumul de alcool ilicit, iar bărbații din România sunt cei mai mari consumatori de alcool din lume, conform unui studiu efectuat de Global Burden of Diseases, un proiect al Universității Washington, Seattle.
Poșirca din cluburile de fiță
Chiar dacă fenomenul s-a mai estompat în ultimii ani, o practică destul de întâlnită era ca în unele cluburi din București să fie vândut alcool contrafăcut pe post de bătură de calitate. Astfel, o anchetă a poliției dezvăluit că peste jumătate din băutura vândută la petrecerile din Capitală era contrafacută. Sticlele de whisky erau umplute, de fapt, într-o cocioabă din Magurele, Ilfov, cu alcool rafinat, multă apă și puțin caramel: poșircă la preț de marcă internatională. Sticlele din care se turnau alcoolul era însă originale. Rețeaua de falsificatori recuperau sticlele goale de alcool originale de la gunoi și apoi le reumpleau cu alcool contrafăcut.
Contrabanda cu alcool - de la transportul cu cisterna, până la ambulanța cu alcool - în loc de epilog
Contrabanda cu alcool este prezentă, în principal, la granițele cu statele non UE: Serbia, Ucraina și Republica Moldova. Și în general, nu vorbim doar despre trafic cu alcool. Rețele de contrabandiști, pe lângă țigări de contrabandă și alcool, fac trafic și de persoane sau droguri. Orice, numai banul să iasă.
De multe ori, banii alimentează un cerc vicios în care sunt implicați și cei care ar trebui să controleze mărfurile care intră sau ies din România. Sumele care se învârt în aceste combinații nu sunt deloc mici, iar tentația este mare. Singurii care pierd în tot acest lanț contrabandist -> persoană care vinde produsele de contrabandă -> consumator, sunt, evident, consumatorii finali, care dau mai puțini bani pe alcoolul “de casă”, dar plătesc cu mai multă sănătate. Un pic câte un pic.
Contrabandiștii care au ștate vechi și au un imperiu construit pe contrabandă, nu mai fac transporturi mici și dese. Preferă să aducă direct marfa de contrabandă cu tirul sau elicopterul. Efort minim - profit maxim.
Poate un caz emblematic rămâne cel al unui contrabandist care a fost surprins la un control de rutină de către polițiști la volanul unei ambulanțe burdușite cu sticle de alcool de contrabandă adus din Serbia. Bine, ambulanță e mult spus. Cetățeanul român a cumpărat o dubă albă, căruia i-a pus un girofar și a încercat să o inscripționeze să semene a ambulanță.
Sursa video: Poliția Română
Fenomenul de contrabandă este greu de combătut, mai ales că tentația unui venit rapid este foarte mare. La aceasta, se adaugă lipsa de educație a consumatorului sau a posibilităților financiare. Rețeta unui dezastru social, cu implicații greu de socotit în vieți omenești.
Articol susținut de British American Tobacco
2
10
