Într-un context tensionat înaintea alegerilor din 3 noiembrie în care Donald Trump luptă împotriva lui Joe Biden pentru un nou mandat prezidențial, iată mai jos regulile colegiului electoral american.
Citește și:
De ce un colegiu electoral?
Sistemul datează de la Constituția din 1787, care fixează regulile alegerilor prezidențiale printr-un sugragiu universal indirect într-un singur tur.
Părinții fondatori au căutat aici un compromis între alegerea președintelui prin vot universal direct și o alegere de către Congres, considerată prea puțin democratică.
Sute de propuneri de amendamente care vizau modificarea sau suprimarea colegiului electoral au fost supuse Congresului de-a lungul anilor, dar niciunul nu a reușit. Dezbaterea a fost reaprinsă după victoria lui Donald Trump.
Cine sunt marii electori?
În total, sunt 538.
În mare majoritate aleși și responsabili locali în partidele lor, numele acestora nu apar în buletinele de vot și sunt în majoritate zdrobitoare necunoscuți marelui public.
Fiecare stat are tot atâți electori câți aleși are în Camera Reprezentanților (un număr care depinde de populație) și în Senat (doi, un număr fix pentru fiecare stat).
California are spre exemplu 55 iar Vermont, Alaska, Wyoming și Delaware au doar trei.
Constituția lasă la latitudinea statelor federale libere să decidă cum sunt desemnați marii electori.
În toate statele, cu excepția a două (Nebraska și Maine departajează proporțional), candidatul la prezidențiale care câștigă majoritatea voturilor câștigă toți marii electori (winner-take-all).
Instituție controversată
În noiembrie 2016, Donald Trump a câștigat 306 mari electori.
Indignați, milioane de americani au semnat o petiție prin care cereau marilor electori republicani să-l blocheze pe Trump. În zadar. Doar doi mari electori au dezertat, iar Trump a primit în final 304 voturi.
Tabăra republicană a denunțat o tentativă disperată a militanților democrați care refuzau să accepte înfrângerea.
Situația nu a fost însă inedită.
Cinci președinți americani, în total, au pierdut votul popular dar au câștigat alegerile. John Quincy Adams a fost primul, în 1824 împotriva lui Andrew Jackson.
Mai recent, alegerile din 2000 au generat o luptă epică în Florida între George W. Bush și democratul Al Gore. Acesta din urmă a câștigat în final aproape 500.000 de voturi în plus în țară, dar republicanul a primit 271 de voturi în colegiul electoral.
Adevăratul vot sau simplă formalitate?
Nimic în Constituție nu obligă marii electori să voteze într-un fel sau altul.
Dacă unele state îi obligă să respecte votul popular, "electorii infideli" nu riscau în marea parte, până în această vară, decât o simplă amendă.
Dar, în iulie 2020, Curtea Supremă a stabilit că marii electori "neloiali" pot fi sancționați dacă nu respectă alegerea cetățenilor.
Între 1796 și 2016, au existat 180 de voturi contrare așteptărilor în alegerile prezidențiale. Ele nu au alterat niciodată rezultatul final privind câștigătorul.
Când va avea loc votul?
Marii electori se reunesc în 14 decembrie în statele lor. Legea americană prevede că aceștia "se reunesc și își exprimă votul în prima luni după a doua miercuri din decembrie" pentru a alege președintele și vicepreședintele.
În 6 ianuarie 2021, la capătul numărătorii oficiale a voturilor, Congresul anunță solemn numele președintelui. Dar rezultatul ar trebui să fi fost cunoscut cu mult înainte.
articolul este plin de lacune si nu explica deloc de ce este metoda cu electori. o singura fraza exprima realitatea: "Constituția lasă la latitudinea statelor federale libere să decidă cum sunt desemnați marii electori." STATELE FEDERALE LIBERE!
Unele state europene zise "federale" s-au destramat rapid cand un singur element al federatiei a incercat sa preia total puterea.
Parintii fondatori ai USA au reusit sa evite acest scenariu al separatismului asigurandu-se prin Constitutie ca fiecare membru (stat) al federatiei numite "USA" va avea un cuvant de spus si un vot luat in seama.
USA este o societate la fel de complexa ca cea din UE, exista inegalitati intre indivizi, comunitati, state.
Exceptionalismul Constitutiei americane consta in sansa extraordinara, egalitarista, pe care o ofera fiecarui individ, fiecarei comunitati, fiecarui stat membru, de a lua decizii pt sine, de a decide de propria guvernanta si de a conta in destinul USA.
Libertatile individuale si de grup in USA sunt fara nici o indoiala net superioare celor din Europa "unita", de la libertatea de exprimare pana la aceea de a putea trage la grea raspundere penala si financiara corporatii imense (invinse adesea, in procese, de catre particulari sau grupari de cetateni).
Mai nou se incearca, de catre o ultraminoritate extremista de stanga, amputarea Constitutiei US de unele principii fundamentale legate de libertatile individuale sau colective (cum sunt cele ale statelor).
Stanga aceasta "socialist democratica" (noul nume pt marxism si etatism coilectivist) contesta violent libertatea de exprimare pe care o vrea ingradita peste tot in spatiul public sau pe retele sociale.
In acelasi spirit al egalitarismului fortat e contestat si dreptul fiecarui stat de a avea o influenta in alegerea presedintelui USA, stanga se straduieste sa diminueze pana la derizoriu vocile statelor mai mici, rurale sau traditionaliste in favoarea catorva state mai populate dominate de Partidul Democrat.
De aceea era extrem de importat, pt apararea acestor libertati si a drepturilor membrilor federatiei, ca la Curtea Suprema sa fie numit un judecator "originalist" (care respecta la litera Constitutia) ca dna Barett.
Disputele au fost, atunci ca și acum, între reprezentarea cetățenilor, care atunci ar fi însemnat că New York ar fi dat aproape singur președintele, și reprezentarea statelor, lucru pretins de statele cu mai puțini locuitori, dar care, totuși, aveau probleme și atitudini specifice în interiorul cadrului comun definit de Declarația de Independență.
Ca dovadă, dacă electorii nu reușesc să aleagă un președinte, acesta este ales de reprezentanții din camera inferioară a Congresului, dar care va vota pe state: un vot pentru fiecare stat, indiferent de numărul reprezentanților acelui stat
De altfel, congresul însuși reprezintă o combinație între reprezentarea proporțională a cetățenilor în camera inferioară și reprezentarea egală a statelor în Senat (cu doi senatori, inițial aleși indirect, de congresele statelor, ca acum în Germania).
Sfidarea principală la care își propune să răspundă Constituția federală a SUA este cum să creeze o guvernare federală puternică, care în același timp să respecte drepturile și să aibă legitimitate atît din partea cetățenilor, cît și a statelor.
Cei interesați de Constituția SUA pot începe prin a citi elegantele articole ale lui Hamilton, Madison (și Jay) publicate în ziarul The Federalist sub pseudonimul Publius pentru promovarea adoptării actualei constituții federale și cunoscute sub numele de The Federalist Papers. Chiar și În puținele locuri unde autorii au fost contraziși de istorie, sînt multe de învățat despre modul în care trebuie conceput, adaptat și argumentat un act constituțional.
Hillary Clinton a castigat votul popular in 21 de colegii electorale si a pierdut votul popular in 31 de colegii electorale.
http://freedomslighthouse.net/election/2014-2016/wp-content/uploads/2013/10/2016resultsmap111616_2.jpg
Lucrurile sunt clare ca lumina zilei.
Nu inteleg obsesia asta a presei de a induce idea ca ar fi fost o victorie contestabila.
A fost o victorie meritata si la diferenta mare de scor.
Si mai e ceva. Ce mare branza mai e si Hillary Clinton asta de se tot bate toba continuu.
Ia sa ne spuna presa ce a mai facut Hillary Clinton din 2016 pana acum, sa stim si noi ce mare chestie am ratat.
Mai spune ceva :))))
Le poti explica asta de zece ori si-ti vor raspunde la fel: Trump a pierdut, Trump a pierdut etc.
Iti pierzi vremea.
https://www.youtube.com/watch?v=wDYNVH0U3cs