O femeie în vârstă de 43 de ani a murit, sâmbătă, după ce a fost atacată de o haită de câini în timp ce alerga în zona Lacul Morii din București. Nu este prima dată când se întâmplă asta în București. În 2013, Ionuț Anghel, un copil în vârstă de patru ani, a murit după ce a fost atacat de câini maidanezi pe un teren privat din Parcul Tei, iar în 2006 un cetățean japonez și-a pierdut viața după ce a fost atacat de maidanezi chiar lângă Guvernul României. În timpul mandatelor primarilor Sorin Oprescu și Traian Băsescu au fost eutanasiați mii de maidanezi, însă la scurt timp problema a revenit. De ce nu reușește administrația Bucureștiului să scape de câinii fără stăpân și de ce aceștia ajung să omoare oameni?
Cine se ocupă de câinii fără stăpân din București și ce face cu ei?
Instituția responsabilă de gestionarea câinilor fără stăpân din București este Primăria Capitalei, prin Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor. Astfel, responsabilitatea este a primarului Nicușor Dan și a conducerii ASPA - Georgiana Constantina Preda (director general) și Cătălina Trănescu (director general adjunct). În februarie 2021, Nicușor Dan a delegat atribuțiile privind ASPA managerului orașului, Diana Pungă, aceasta fiind persoana din Primăria Capitalei care supervizează activitatea instituției.
Anul trecut, ASPA a avut un buget de aproximativ 17,8 milioane de lei pentru asta și circa 60 de angajați. ASPA are 7 echipe, fiecare având 2-3 oameni pentru prinderea câinilor. În 2022, au fost capturați aproximativ 1.500 de câini fără stăpân, au declarat recent reprezentanții ASPA pentru HotNews.ro.
Câinii capturați sunt duși în cele trei adăposturi ale municipalității. Din 2017, nu se mai eutanasiază câini, iar cei capturați sunt dați spre adopție.
Adăposturile municipalității, pline
Cele trei adăposturi au o capacitate de circa 1.200 de locuri, potrivit surselor HotNews.ro. Am solicitat și Primăriei Capitalei informații despre capacitatea adăposturilor, însă nu am primit până la ora publicării articolului.
La finalul lunii decembrie 2022, în adăposturile municipalității se aflau 1.400 de câini, după ce 1.200 au fost dați spre adopție. Din 2021, în adpăosturile ASPA au mai rămas 1.228 de câini, potrivit raportului de activitate pe anul trecut.
Cifrele arată clar că este la limită capacitatea adăposturilor municipalității.
În spațiul public au fost lansate acuzații că reprezentanți ai Primăriei Capitalei chiar ar fi cerut hingherilor să nu mai capturareze câini fiindcă nu mai sunt locuri în adăposturi.
- „Las sesizarea pe care am trimis-o acum două luni la Poliție ca sa sesizez neregulile de la ASPA, că nu mai prindeau câini pentru că aveau pline adăposturile unde țin câinii pe banii noștri cu anii!!
- Nu mai departe de săptămâna asta se lăudau pe pagina ASPA că au ținut 6 ani un câine în adăpostul public! Pe banii noștri, în condițiile in care ajutoarele pentru mame, copii, persoane cu handicap au fost desființate de primarul Nicușor Dan!”, a scris Ana Măiță, președintele asociației Inițiativa pentru Responsabilitate Civică, pe pagina de Facebook.
Reprezentanții Primăriei Capitalei neagă aceste informații și spun că sunt capturați câini în fiecare zi și chiar ar fi intensificat activitatea de prindere, iar locuri libere în adăposturi ar mai fi.
- „Nu a existat niciodată niciun fel de ordin, nici verbal nici scris, din partea administratorului public Diana Pungă și nici a conducerii ASPA ca hingherii să nu mai prindă câini.
- Sunt dovezi că în fiecare zi au fost ridicați și duși la adăpost câini fără stăpân. Conducerea ASPA împreună cu ciry managerul au luat măsuri pentru intesificarea activității de prindere și ridicare a câinilor fără stăpân de pe străzi, fiind achiziționate mai multe echipamente pentru prinzători”, a transmis biroul de presă al Primăriei Capitalei pentru HotNews.ro.
Pentru reper, ne-am uitat ce activitate a avut ASPA în 2021. Potrivit raportului de activitate de pe site, situația stă în felul următor:
- în 2021, ASPA a primit 1.051 de sesizări de la cetățeni privind câinji fără stăpân;
- în adăposturile ASPA au intrat 2.863 de câini prin capturare și cedare;
- 2.023 de câini adoptați;
- la finalul anului 2021 au rămas în adăposturi 1.228 de câini.
În 2019, au fost capturați 2.633 de câini, din care 2.096 au fost adoptați, iar 122 revendicați. La finalul anului mai erau în adăposturile ASPA circa 800 de câini.
Deci, în perioada 2019-2021, în fiecare an au fost capturați mai mulți câini decât în 2022.
În ceea ce privește bugetul ASPA, lucrurile stau în felul următor. În 2017, bugetul a fost de 8,4 milioane, în 2018 - 16 milioane lei, 2019 - 22,8 milioane lei, 2020- 17,6 milioane lei, 2021 - 14,4 milioane lei, 2022- 17,8 milioane lei.
De unde apar câini pe domeniul public
Dincolo de problema locurilor în adăposturi și prinderea câinilor, principala problemă o reprezintă sursa acestora, iar de ani de zile autoritățile nu au reușit să găsească o soluție.
Una dintre principalele surse o reprezintă câinii cu stăpân, care nu sunt sterilizați, se înmulțesc, iar puii sunt abandonați pe terenuri părăsite sau pe domeniul public. Mai este și situația, des raportată de ASPA, în care câini cu stăpân sunt lăsați să iasă din curți și ajung pe domeniul public. Când hingherii încearcă să-i prindă, aceștia se refugiază în curți, unde ASPA nu mai are competențe.
Potrivit OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, deţinătorii de câini din rase comune sau metişi au obligaţia sterilizării acestora. Nerespectarea acestei prevederi legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Conform ultimelor modificări ale Legii 205/2004 privind protecția animalelor, abandonul acestora pe domeniul public se sancționează cu amendă de la 3.000 la 12.000 de lei.
În 2013, după ce băiețelul de 4 ani a fost omorât de câini, Guvernul a dat normele de aplicare pentru gestionarea câinilor fără stăpân, iar deținătorii de câini de rasă comună sau metiși sunt obigați să își sterilizeze câinii, să-i microcipeze și să-i înregistreze în Registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân. Acest lucru se face la veterinar. Dupa data de 31.12.2014, este interzisă deținerea de câini neidentificați și neînregistrați.
Deţinătorii câinilor de rasă comună sau metişilor fătaţi după data de 1 ianuarie 2015 au obligaţia să sterilizeze puii astfel:
- femelele la vârsta de 4-6 luni;
- masculii la vârsta de 6-8 luni.
Dacă acest lucru s-ar întâmpla, în primul rând animalele nu s-ar mai înmulți necontrolat și puii nu ar mai fi abandonați, iar proprietarii care lasă câinii să umble pe străzi ar putea fi sancționați când câinele este găsit pe domeniul public. Numai că legea nu se respectă.
ASPA spune că în 2021 a derulat o campanie de informare privind obligațiile deținătorilor de câini și pisici, în cadrul programului de sterilizare gratuită desfășurat, iar din 4.000 de gospodării vizitate, doar la 35% au găsit câini sterilizați și microcipați.
- „Am reușit să ajungem în 15 cartiere de case de la periferia Capitalei, printre care Pantelimon, Apărătorii Patriei, Ferentari, Rahova, Ghencea și Colentina.
- Am discutat cu deținătorii de aniumale despre importanța și obligativitatea microcipării, înregistrării în RECS și sterilizării câinilor de rasă comună.
- În urma acestor vizite s-a constatat că doar 35% dintre cainii care locuiesc în aceste imobile erau sterilizați și microcipați”, se arată în raportul de activitate al instituției pe 2021.
ASPA însă nu are pârghiile legale să verifice dacă câinii sunt sterilizați și microcipați.
- „Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin organele abilitate, în colaborare cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale pentru protecţia animalelor, monitorizează aplicarea prezentelor norme metodologice.
- Pentru efectuarea controalelor privind modul de aplicare a prevederilor prezentelor norme metodologice se pot realiza echipe mixte de control formate din persoane împuternicite, potrivit atribuţiilor de serviciu, din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în mormele de aplicare a Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân.
Într-un răspuns transmis în 2016 de ANSVSA, la solicitarea HotNews.ro, inspectorii spuneau că nu pot întra în curțile și în casele oamenilor să verifice dacă animalele sunt sterilizate sau nu și nu pot da amenzi, ci doar avertismente.
Amenzi dă însă Poliția Locală București. În perioada aprilie- iulie 2022 au fost amendate 48 de persoane pentru că nu au asigurat sterilizarea și microciparea patrupedelor, conform O.U.G. nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.
Hingherii nu pot intra pe proprietate privată
O altă problemă este cu accesul hingherilor pe domeniul privat. Practic, ASPA poate prinde câinii doar dacă sunt pe domeniul public.
Dacă intră pe domeniul privat trebuie să intervină și Poliția Locală sau Poliția Națională.
Situația a ieșit la iveală la finalul anului tr ecut, când prezentatoarea TVR Dorina Florea a fost atacată de o haită de câini pe bd. Timișoara din Capitală. Reprezentanții Autorității pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) au declarat atunci că au încercat zilnic să prindă câinii, dar nu au reușit pentru că animalele ies pe domeniul public doar noaptea, când nu pot folosi arma cu tranchilizant, iar ziua, câinii se retrag pe proprietăți private, unde instituția nu are competențe. ASPA a acuzat că Poliția Locală a Sectorului 6 nu îi sprijină, iar primarul Ciprian Ciucu a acuzat ASPA că „ este un dezastru ineficient”.
Practic, împărțirea competențelor între mai multe instituții nu face decât să diminueze responsabilitatea și să dea ocazia ca acestea să paseze vina în cazul în care se întâmplă ceva.
Coordonarea între toate aceste instituții și stabilirea unor sarcini clare pentru fiecare ar putea fi un început pentru rezolvarea problemei.
Câinii nu stau la limita administrativă
O altă problemă este că, deși Bucureștiul și Ilfovul se contopesc, problema câinilor maidanezi nu este gestionată integrat. Astfel, câinii din localitățile vecine ajung în București, în condițiile în care nu toate localitățile din Ilfov au servicii de gestionare a maidanezilor și capacitatea să se ocupe pe bune de problemă.
Problema este gestionată de primării, fiecare primar având propriul plan. În Ilfov sunt 32 de comune și 8 orașe.
Modul în care gestionează anumite localități din Ilfov problema câinilor fără stăpân a ajuns în atenția presei la începutul lui 2020, în contextul morții jurnalistei Cristina Țopescu. Într-un comunicat de presă emis în ianuarie 2020, Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului - România relata despre un contract pentru gestionarea câinilor fără stăpân între Consiliul Local Tunari și ASPA Ivets și cum această societate a ridicat mai mulți care aparțineau Cristinei Țopescu, iar aceasta a fost nevoită să parcurgă sute de kilometri ca să-i revendice, iar unul nu a mai fost găsit.
În concluzie, revizuirea legislației și adaptarea la realitate ar putea face ca lucrurile să funcționeze, iar astfel de tragedii să nu mai aibă loc.
Câți oameni au fost omorâți de câini în București
În 2006, un cetățean japonez a fost omorât de o haită de maidanezi lângă Guvernul României.
În 2013, reprezentanții Primăriei Capitalei estimau că în oraș sunt circa 65.000 de maidanezi.
Ca urmare a tragicului incident în care un copil de 4 ani și-a pierdut viața după ce a fost atacat de câini, în octombrie 2013 a intrat în vigoare legea care permitea eutanasierea câinilor aflați de mai mult de 14 zile în adăposturile primăriilor. În februarie 2014, Primăria Capitalei a început eutanasierea animalelor care nu erau adoptate.
În perioada 2013 - 2016 au fost capturați 32.933 câini maidanezi de pe străzile Capitalei, 16.103 au fost adoptați și 13.187 au fost eutanasiați, potrivit datelor furnizate la începutul anului 2016 de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro. Eutanasierea maidanezilor a început după ce Ionuț, un băiat de 4 ani, a murit după ce a fost mușcat de câini.
Decizia de eutanasiere a câinilor a fost aspru criticată în spațiul public, fiind date drept exemplu orașe care au rezolvat problema cu ajutorul sterilizărilor și a adopțiilor.
Din 2017, ASPA a schimbat abordarea, în contextul în care și numărul maidanezilor a scăzut considerabil, și s-a axat pe adopții și sterilizări.
9
24
