Fosta fabrică Aversa, aflată vizavi de Piața Obor din Capitală, este demolată în aceste zile. Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, a dat autorizație de demolare la finalul lunii mai. Pe terenul rămas liber, circa 10 hectare, proprietarii doresc să construiască blocuri de locuințe, birouri și un complex comercial, cu înălțimea maximă de 25 etaje. Autorizația de construire nu a fost emisă.

Demolare Aversa 6 (2)Foto: Hotnews

Pe 31 mai 2022, investitorul a obținut autorizație de demolare de la Primăria Sectorului 2 pentru clădirile de pe terenul fabricii. În plus, Primăria a băgat în legalitate și lucrările de desființare făcute fără autorizație, potrivit datelor de pe site-ul Primăriei, autorizația de desființare cuprinzând ”desfiinţare construcţii existente pe teren şi autorizarea lucrărilor de desfiinţare executate în mod neautorizat, în baza Ordonanţei de clasare din data 10.02.2020”.

Pe terenul fostei fabrici Aversa, proprietarul terenului dorește să construiască un ansamblu rezidențial, complex comercial și clădiri de birouri. În 2018-2019, proprietarii au cerut aprobarea proiectului printr-un Plan Urbanistic Zonal la Primăria Capitalei. Potrivit proiectului prezentat la vremea respectivă, proprietarii doreau să construiască 7 clădiri de 20 etaje, 6 clădiri de 15 etaje, o clădire de 11 etaje, o clădire de 8 etaje, 6 clădiri de 18 etaje, două de 22 etaje și 4 turnuri de 27 de etaje.

În august 2020 a fost aprobat PUZ-ul Coordonator al Sectorului 2, s-a modificat regulamentul de urbanism în zonă, astfel că investitorii au venit să ceară autorizare directă.

În acest sens, investitorul S.C. SKYLIGHT RESIDENCE S.R.L. a cerut și a obținut de la Primăria Sectorului 2, pe 30 septembrie 2020, un certificat de urbanism pentru ”construire complex comercial-parter înalt, ansamblu rezidențial cu regim de înălțime maxim 2S+P+9E, 2S+P+11E, 2S+P+17E, 2S+P+18E, 2S+P+20E, 2S+P+22E, 2S+P+25E (5 etape), clădiri pt. birouri 2S+P+10E și funcțiuni conexe, realizare amenajări exterioare (circulații carosabile și pietonale, amenajări peisagistice și spații verzi, platforme exterioare, împrejmuiri.

Rămâne de văzut dacă Primăria Sectorului 2 va da și autorizația de construire în contextul suspendării PUZ Sector 2, care reglementează zona.

Cine vrea să construiască turnurile

S.C. SKYLIGHT RESIDENCE S.R.L. are doi acționari, două offshore-uri din Cipru, potrivit datelor din platforma de verificare a firmelor confidas.ro:

• BENEVO HOLDINGS LIMITED 99.5 %
• DROUF HOLDINGS LIMITED 0.5 %

Presa a scris că cele două offshore-uri ar fi controlate de omul de afaceri Michael Topolinski.

Trebuia păstrată hala de la Aversa?

Depinde pe cine întrebi. Hala nu este monument istoric, dar nicio instituție a statului nu făcut un studiu care să stabilească dacă aceasta era sau nu valoroasă.

Raluca Munteanu, arhitect și coordonator de proiecte al fundatiei Pro Patrimonio, este de părere că demolarea halei este o greșeală.

• ”Faptul că primăria a eliberat autorizație de demolare pentru fabrica Aversa ilustrează doar impotența unei administrații care își înțelege misiunea în mod primitiv: de a accepta orice cerere, speriată că „beneficiarii” o vor acționa în instanță dacă nu le face pe plac.
• Primarul sectorului 2 a afirmat că nu poate refuza cererea pentru că nu are nici o bază legală care să-i permită un refuz și deci îl sperie acționarea în justiție. Argumentele pentru demolare, pe care chiar primăria și le-a însușit au fost „facem curat”, „salubrizăm”.
• Exact argumentele de la Hala Matache, „facem curat cu buldozerul”. Totuși nu am auzit pe nimeni să întrebe de ce e „mizerie”.
• Un proprietar care neglijează în mod voit proprietatea ca să obțină mai ușor demolarea clădirilor este deja o realitate pe care primăria se face că n-o vede, orbită de mari promisiuni de „dezvoltare” (unde dezvoltare înseamnă mulți metri pătrați, mai multe mașini și cu siguranță un profit exagerat pentru proprietar și disconfort pentru vecini).
• Garantul echilibrului între interesul public și cel privat (primăria) a abdicat de mult de la acest rol”, este de părere Raluca Munteanu.

Aceasta este de părere că aici se putea face un proiect de reconversie urbană.

• ”În contextul dramatic al schimbărilor climatice, crizei de resurse, crizei economice, nevoii imperative de schimbare către o societate cât mai sustenabilă, prin toate convențiile, politicile și directivele europene din care România face parte, demolarea este ultima soluție, reconversia și refolosirea spațiilor este prioritară.
• Primăria putea avea în vedere o astfel de politică publică, care să justifice refuzul de a accepta demolarea.
• E prea mult însă pentru nivelul actualilor primari. Nu a existat nicio analiză sau minimă intenție de a valorifica spațiile fostei fabrici Aversa, pentru simplu fapt că tehnica de abandon și vandalizare a funcționat și funcționează, iar primăriile sunt instituții lipsite de orice inteligență și înțelegere a prezentului și a nevoilor societății.
• Cu primari de Facebook, care pun poze sclipitoare pe post de proiecte de regerenare, dar semnează demolări pentru că le e frică să apere interesul public, nu avem vreo speranță să dezvoltăm un oraș sustenabil.
• Fiecare clădire demolată erodează și mai mult memoria și identitatea orașului, în numele unei pseudo-dezvoltări”, a declarat Raluca Munteanu pentru HotNews.ro.

Primăria Sectorului 2 are un proiect de regenerare urbană în zonă, însă acesta vizează domeniul public și infrastructura suport pentru dezvoltarea imobiliară a zonei, fostele fabrici fiind acum proprietate privată. Proiectul, prezentat recent, propune amenajarea unui parc de circa 3 ha între șinele de cale ferată dintre gară și piață, trei pasaje rutiere și construirea unei noi gări. Citește aici mai mult.

În rândul cetățenilor din zonă părerile sunt împărțite, dar cea mai mare temere este legată de ce se va construi pe acest teren, zona fiind deja sufocată de trafic.

”Este o mizerie și o șerpărie acolo, nu poate să rămână așa. Mai bine blocuri decât ce este acum. Vă place ce vedeți?”, ne-a spus un tânăr care trecea prin zonă.

”Dacă e ceva de cercetat este cum a ajuns fabrica asta la un șmecher, cum au luat toate brevetele și utilajele pe nimic. Aia trebuie să vedeți. În clădirea înaltă se făcea armament, iar alături, în hală, pompe care se vindeau peste tot în lume. Au furat tot, asta au făcut”, ne-a spus un pensionar care aștepta autobuzul în fața pieței Obor.

”Mai bine făceau un parc acolo, nu vedeți ce aglomerată este zona. Unde să mai construiască turnuri, și așa e blocată strada asta în fiecare zi”, este de părere alt cetățean.

Istoria fabricii Aversa

Povestea platformei industriale Aversa începe în 1882 când un cetățean german deschide acolo o turnătorie. Apoi, este înființată întreprinderea metalurgică „Dumitru Voina". În al doilea război modial aici se fabricau țevi de tun și piese pentru mitraliere.

După naţionalizarea întregii industrii, în anul 1948, acest stabiliment a fost redenumit Uzinele Metalurgice ,,Vasile Roaită” şi un an mai târziu a fuzionat cu „Iremar", o societate de dată mai recentă, care funcţiona din anul 1945 cu scopul de a produce şi comercializa material rulant, și care producea între altele utilaje agricole.

După 1963, fabrica se profilează doar pe producerea de pompe, devenind Uzina de Pompe Bucureşti şi mai târziu S.C. Aversa S.A. Bucureşti. Aici s-au făcut pompele care aduceau apa din Dunăre în sistemele de irigaţii și pompe pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă.

La revoluție fabrica avea circa 4. 000 de angajați, apoi a început declinul.

În 1993, statul îşi împarte pachetul de acţiuni între FPS, care ia 70% din fabrică, şi nou-înfiinţatul FPP IV Muntenia, care primeşte 30%, potrivit digi24.ro.

Sub Guvernul Adrian Năstase, succesoarea FPS, AVAS, începe discuţiile pentru privatizare.

Un contract de privatizare se semnează abia în noiembrie 2004. Pentru preluarea afacerii cu pompe se înscriu două consorţii. Primul, IMSAT SA - ANTICOROSIV SA, se retrage înainte de deschiderea ofertei. Al doilea, format în jurul companiei italiene TERMOMECCANICA, devine automat câştigător. Statul îşi negociază vânzarea pachetului de 66% din acţiuni cu 500.000 de euro, sumă la care compania italiană urma să adauge investiţii de 3,2 milioane de euro în trei ani. Dar licitația s-a anulat.

Fabrica a intrat în insolvență, decizia fiind una controversată, iar falimentul este declarat în ianuarie 2012.

În 2013 este vândută la licitație. Inițial, Ministerul Economiei, care avea în subordine Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), actuala Autoritate pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), a stabilit prețul de vânzare al fabricii Aversa la 35 milioane de euro. Dar, pentru că nu s-a prezentat nimeni prețul a fost redus la jumătate, 17,3 milioane euro. Acesta a fost prețul pentru care s-a vândut fabrica Aversa către asocierea BLUE DIAMOND ESTATE SRL și AUTOPLAST ENGINEERING, ambele controlate prin intermediul unui offshore cipriot de afaceristul canadian Michael Topolinski.

Citește aici toată istoria.