Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat vineri că a semnat un acord cu familia Constanda, în numele municipalității, pentru a plăti eșalonat datoria de aproximativ 125 de milioane de euro pe care instituția o are către aceasta, potrivit unei sentințe judecătorești definitive din 2019.

Nicusor DanFoto: Agerpres

Nicușor Dan a anunțat pe Facebook că a ajuns la finalul negocierilor purtate timp de peste un an cu familia Constanda pentru stingerea datoriei de circa 125 de milioane de euro, prin eșalonarea ei pentru o perioada de 4 ani și 2 luni.

În tot acest timp, potrivt acordului, Primăria Capitalei nu va mai avea conturile blocate.

  • „Acordul prevede eșalonarea sumei datorate pe o perioadă de 50 de luni, cu plăți lunare până la stingerea întregii datorii. Foarte importantă este prevederea conform căreia conturile Primăriei Generale nu vor mai putea fi blocate sub nicio formă pe perioada derulării acordului.
  • Acesta este punctul final al negocierilor purtate de mai bine de un an de zile, în care un rol important l-a avut și Comisia Constanda din primărie, cea care a avut mai multe întâlniri dedicate găsirii de soluții la această problemă (atât întâlniri interne, cât și cu familia ori avocații familiei Constanda)”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.

Nicușor Dan spune că Primăria Capitalei nu mai are eșalonări de făcut

Edilul Capitalei mai spune că această eșalonare este ultima dintr-o succesiune de datorii pe care a trebuit să le facă de când a fost ales primar.

  • „Subliniez, de asemenea, că aceasta este ultima eșalonare de datorii dintr-un șir de eșalonări pe care am fost obligat să le fac de la preluarea mandatului, pentru a repune pe picioare PMB din punct de vedere financiar și pentru a-i reface credibilitatea pe piața financiar-bancară.
  • Reamintesc aici că am avut negocieri în urma cărora am reușit să eșalonăm mai multe datorii lăsate de administrația Firea și menționez aici doar patru dintre ele: datoria STB către ANAF, datoria municipalității pentru autobuzele Otokar cumpărate și neplătite, datoria pentru stațiile de autobuz, datoria pentru iluminatul de sărbători 2020-2021 (antamat și acesta în perioada Firea)”, a mai scris vineri pe Facebook Nicușor Dan.

Primăria Capitalei analiza și posibilitatea de a-i da lui Constanda terenuri pentru a scăpa de datorii

În urmă cu mai puțin de două săptămâni, Nicușor Dan spunea că Primăria Capitalei analiza și posibilitatea să-i dea lui Costică Constanda câteva terenuri pe care le deține orașul, pentru a acoperi o parte din datoria pe care instituția o are către acesta.

Pentru această datorie, Costică Constanda a blocat la începutul lunii mai conturile Primăriei Capitalei și nu s-a mai putut face nicio plată pentru investiții.

Conturile Primăriei au fost deblocate săptămâna trecută, după ce Judecătoria Sector 5 a dispus suspendarea provizorie a executării silite în dosarul inițiat de omul de afaceri Costică Constanda.

Terenurile ar fi acoperit doar o parte din datorie, restul urmând să fie eșalonată.

Pentru a da terenurile însă era nevoie de un vot de două treimi în Consiliul General, adică și de votul consilierilor PSD, aflați în opoziție.

De ce trebuie să plătească Primăria acești bani

În 2009, Consiliul General s-a obligat să îi aprobe lui Costică Constanda un PUZ care să-i permită să construiască blocuri de 5 etaje în Satul Francez, iar omul de afaceri a cedat Parcul Bordei. Cum Consiliul General nu a aprobat PUZ-ul, Constanda s-a adresat instanței și a câștigat despăgubiri de 115 milioane de euro, la cursul de la vremea respectivă, plus penalități.

De ce cere Constanda despăgubiri

Povestea începe în urmă cu aproape 20 de ani, când omul de afaceri cumpără de la familia Lincaru, foștii proprietari, dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez. În 2001, a câștigat în instanță dreptul de proprietate asupra terenului. Traian Băsescu, la vremea respectivă primar general al Capitalei, a hotărât să păstreze Satul și i-a oferit lui Constanda, la schimb, în baza Legii 10/2001, 3,3 hectare în Parcul Bordei.

Constanda a vrut să construiască acolo clădiri de locuințe, dar municipalitatea s-a opus fiindcă era spațiu verde. Omul de afaceri s-a considerat nedreptățit și s-a adresat instanței. Judecătorii i-au dat dreptate, obligând Consiliul General al Municipiului București să-i aprobe blocuri de 5 etaje în Parcul Bordei și să-i plătească despăgubiri de 18 milioane de euro. La această suma s-au mai adăugat penalități de circa 12 milioane de euro, suma ajungând la aproape 30 de milioane de euro.

Ca să nu plătească acești bani, iar Bordeiul să rămână parc, în 2008, primarul Capitalei la vremea respectivă, Adriean Videanu, și omul de afaceri Costică Constanda au semnat un contract prin care acesta din urmă a renunțat la terenul din Parcul Bordei și a primit la schimb o suprafață identică în Satul Francez. În contractul de schimb, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) se obligă să-i aprobe lui Constanda, în Satul Francez, un Plan Urbanistic Zonal care îi permitea să construiască blocuri de 5 etaje.

În mod normal, aici problema trebuia rezolvată. Numai că Planul Urbanistic Zonal nu a fost aprobat în timp util, ci abia în decembrie 2010, după ce Costică Constanda a dat deja în judecată Primăria Capitalei și a cerut daunele aferente.

După aprobarea schimbului de terenuri, Costică Constanda a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a terenului din Satul Francez cu Raptis Kavouras, contract în care se menționa că PUZ-ul trebuie aprobat până pe 30.06.2010, altfel contractele se desființează. Cum aprobările nu au fost obținute până la data respectivă, contractele au fost desființate, iar Constanda s-a adresat instanței pentru recuperarea prejudiciului. Astfel, în iunie 2019 Înalta Curte a dat sentința definitivă în favoarea omului de afaceri.

De ce nu a fost aprobat PUZ-ul

Planul Urbanistic Zonal a fost pus mai întâi pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu General de pe 25 septembrie 2009. Acesta nu a putut fi supus la vot din lipsă de cvorum, deoarece consilierii PSD și PNL au părăsit sala. Soții Constanda au notificat consilierii generali să aprobe PUZ-ul și să respecte pactul asumat.

PUZ-ul a fost din nou supus aprobării Consiliului General, pe 30 septembrie, însă consilierii PSD și PNL au părăsit din nou sala motivând că nu sunt de acord să voteze proiecte imobiliare care sluțesc orașul. Astfel, proiectul nu a mai fost supus la vot din lipsă de cvorum.

În aceeași zi, la ora 18.00, a mai fost convocată o ședință de Consiliu General, pentru rezolvarea problemei, dar grupurile PSD și PNL nu au fost prezente și nu a fost cvorum, astfel încât proiectul nu a mai putut fi supus la vot.

Pentru recuperarea prejudiciului în procesul Constanda, în timpul mandatului Sorin Oprescu, Primăria Capitalei a chemat în garanție toți consilierii generali din perioada 2004-2012, procesul fiind încă pe rol.