Primăria Sectorului 6 a început, printr-un proiect pilot în cartierul Drumul Taberei, să scoată gardurile din jurul blocurilor și a spațiilor verzi. Primarul Ciprian Ciucu spune că spațiile sunt redate oamenilor și se face și economie, fiindcă afacerea cu gărdulețe mânca foarte mulți bani. Primăria nu renunță de tot la garduri, fiind și zone unde este pantă și se înlocuiește gardul de metal cu un zid micuț care să țină pământul. Primarul Ciprian Ciucu spune însă că aceste ziduri sunt cu circa 20- 30% mai ieftine față de prețul pe care îl plătea instituția, în contractele moștenite, pentru gardul metalic. Majoritatea tinerilor apreciază că s-au dat jos gardurile, cei mai în vârstă, nu. Voi ce părere aveți?

Colaj garduriFoto: Hotnews

Proiectul pilot se desfășoară în cartierul Drumul Taberei, până acum fiind scoase zeci de garduri.

• ”Eu merg pe ideea că oamenii trebuie să respire. Este nevoie de spațiu. Nu vezi orașul de mașini și de garduri. Cu cât deschidem mai mult spațiul public, cu atât oamenii se simt mai bine.
• Am plecat de la această premisă și am pilotat pe o zonă din Drumul Taberei să vedem cum merge. Am scos în general tot ce era gard ruginit, gard vechi și nu am pus nimic în loc. Doar am înălțat puțin aleea, acolo unde am reabilitat, ca să nu vină pământul peste alei. Am scos gardurile la zeci de blocuri până în acest moment. Acum mai scoatem doar acolo unde sunt ruginite, într-o stare deplorabilă, fiindcă vreau să consultăm populația, fiindcă mie îmi place să pilotez deciziile, să văd care sunt efectele măsurilor pe care le luăm.
• Dacă populația apreciază acest lucru, atunci lăsăm așa și mergem pe această soluție. Dacă după două-trei luni mergem și vorbim cu oamenii și spun că vor gardurile înapoi, și argumentează sau au creat niște efecte neplăcute, atunci putem să le punem la loc”, a explicat Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, pentru HotNews.ro.

Edilul spune că până acum reacțiile din partea cetățenilor au fost bune și le place mai mult fără gard.

• ”Până acum reacția este foarte bună din partea în special a oamenilor tineri, a părinților și mai puțin bună din partea seniorilor, care își doresc de multe ori gardul înapoi. S-au învățat așa, că oferă o falsă protecție.
• Chiar dacă nu mai există garduri, nu am avut probleme până acum cu criminalitatea, spațiul arată mult mai bine, este mai deschis, mai accesibil și nu a necesitat o investiție formidabilă, doar să le scoatem.
• Ce pot să spun este că nu am avut reacții semnificativ negative, mai degrabă pozitive, dar nimeni nu a demonstrat cât de rău este, ci oamenii și-ar fi dorit acel perimetru mai degrabă imaginar de protecție pentru că de fapt nu avem probleme de ordine publică.
• O altă problemă mare cu gardurile este că ele păstrează mizerie, fiindcă lucrătorii de la salubritate nu pot intra acolo”, a mai spus Ciucu.

Totuși, primăria nu renunță chiar de tot la garduri, ci în anumite locuri le schimbă cu mici ziduri.

”Evident, sunt anumite garduri, unde este pantă, și pământul cade în stradă. Acolo venim cu mici zidiri, avem un rând sau două rânduri de bolțari care opresc acel pâmânt și dau un aspect mai plăcut. Încercăm să implementăm această soluție în cât mai multe locuri”, a spus primarul.

Acesta susține că aceste mici ziduri sunt mai ieftine decât gardurile metalice puse de administrația Mutu.

• ”Această soluție nu este mai scumpă, raportat la gardurile metalice pe care Primăria Sectorului 6 le-a făcut înainte, este mai ieftin, fiindcă este luat direct de la producător și montat de ADP.
• Cred că este cu 20-30% mai ieftin. Mergem pe această soluție. Ideea este că nu o să înlocuim peste tot, ci doar acolo unde este nevoie și este pantă și unde nu este foarte aproape de bloc, fiindcă aceste zidulețe adună oameni și îi deranjează pe vecini. Dar decizia nu îmi aparține, ci este luată în teren de peisagiștii pe care i-am angajat de când am venit în primărie”, a explicat Ciucu.

Ce se întâmplă cu gardurile vechi? Gardurile vechi sunt duse la fier vechi și se primesc bani pe ele.

"Nu am scos garduri noi, fiindcă trebuie să se amortizeze, vine Curtea de Conturi altfel. Avem garduri care au costat foarte mult, puse în ultimii 2 ani, pe acelea nu le-am scos. Bine, nici nu arată deplorabil în raport cu cele vechi”, spune primarul.

Grădinile, în grija asociațiilor de proprietari

Pasul doi, după scoaterea gardurilor, este amenajarea acestor spații. Primăria a pornit un program, în care asociațiile de proprietari se pot înscrie, ca ADP-ul să vină să facă amenajarea, apoi ei să întrețină grădina 4 ani.

• ”Am gândit la ADP un program de revitalizare a spațiului verde din jurul blocurilor în care dăm un voucher prin care oamenii își pot achiziționa unelte, mașini de tuns iarba, vor avea apa plătită de către noi ca să ude grădina, vor veni peisagiștii și vor face evaluări la fața locului pentru niște intervenții cu material dendrologic, să plantăm ceva pentru început, după ce se va executa proiectul de către ADP, și atenție, acest proiect se va executa doar acolo unde oamenii vin și se înscriu, vor primi un proces verbal de predare-primire și 4 ani trebuie să ude iarba și să țină curat, deci nimic fabulos, pentru că întotdeauna mi-am dorit ca oamenii să-și asume spațiul public din jurul blocului lor.
• Atunci nu îi obligăm, îi încurajăm. Cine vrea să aibă o amenajare peisagistică superioară, în raport cu ceilalți, trebuie să-și asume. Dacă vor să învețe să tundă un gard, avem peisagiștii și horticultorii care îi vor învăța acest lucru, cum se udă plantele respective, vom face cursuri de formare de 4 ore, nu e ceva complicat, doar ca oamenii să își poată întreține spațiul verde. Trebuie doar ca oamenii să sune la ADP și să se înscrie”, a explicat Ciucu.

Primarul spune că până acum s-au înscris 60 de asociații, iar amenajările făcute nu vor fi scumpe.

• ”Până acum avem 60 de înscrieri, pilotăm, vedem cum merge. Nu va costa mult, fiindcă nu scoatem tot din grădina blocului și punem altceva, ci construim pe ce avem, facem mici intervenții, daca din gardul viu lipsesc bucăți, îl completăm, dacă trebuie să punem gazon, punem, dacă trebuie să punem un mic obiect de mobilier, punem”, a explicat Ciucu.

Costin Moraru, urbanist în cadrul Primăriei Sector 6, spune că prin cele două operațiuni spațiile verzi dintre blocuri vor fi aduse în prezent, iar costurile de reamenajare vor fi mici, deoarece se fac doar mici intervenții.

• ”Ideea este de a aduce spațiile verzi în prezent. Ele nu au fost de mult amenajate. Noi le analizăm în prezent, analizăm nevoile oamenilor și venim cu o soluție în funcție de specificul fiecăruia, de distanța față de geamurile oamenilor, venim cu spații comunitare sau mai puțin publice.
• Noi acționăm prin ADP, prin forțe proprii, și se poate vedea din proiectele făcute că am scăzut cu mult prețul proiectelor față de administrația anterioară.
• Cam cu 50% în anumite cazuri. Folosim plante indigene, cât mai rezistente, adaptate climei de la noi, din serele noastre”, a explicat acesta.

Soluție asemănătoare la Oradea

În Oradea, spațiile dintre blocuri au fost repartizate spre îngrijire asociațiilor de proprietari.

• ”Există două componente ale acestor spații: zonele verzi, unde asociația are niște indicatori de întreținere - să tundă o dată pe lună gazonul, gardurile - și parcările. Asociațiile de proprietari administrează și parcările la noi, în sensul în care Primăria le amenajează, apoi le dă spre administrare asociațiilor.
• Asociațiile încasează bani de pe urma folosirii locurilor de parcare, în așa fel încât 90% din bani sunt venituri ale Primăriei, fiindcă Primăria a investit bani publici în acele locuri și 10% sunt la dispoziția asociațiilor de proprietari pentru a asigura curățenia acestor parcări”, explica în 2019, pentru HotNews.ro, primarul de atunci al orașului Oradea, Ilie Bolojan.

Până în 2018, puteau face acest lucru doar asociațiile de proprietari care erau interesate, însă de atunci a devenit obligatoriu pentru toată lumea.

• ”Până acum noi am avut un regulament legat de aceste aspecte care stabilea această formulă de lucru neimperativă și din 850 de asociații erau vreo 50 care nu semnaseră aceste contracte de preluare. Am dat anul trecut o hotărâre de Consiliu Local cu caracter imperativ, care a fost atacată de instituția Prefectului în contencios administrativ și o instanță din Oradea a suspendat această hotărâre. Acum a anulat acel articol cu imperativ, ei fac asta în continuare, dar nu este imperativ.
• Noi credem că asta trebuie imperativ. Care este rațiunea? Dacă un spațiu în anumită zonă a orașului este întreținut sau nu, acest lucru îi afectează în primul rând pe riverani. Fiindcă orașul le pune la dispoziție parcări, atunci trebuie să existe și o responsabilitate a Asociației de proprietari chiar pe spațiile care nu sunt proprietatea asociațiilor, dar care țin de imediata proximitate.
• Exact cum cetățeanul de la casă are obligația prin lege să-și tundă gazonul din fața casei până la limita cu bordura drumului, pe cale de consecință și cei de la blocuri trebuie să-și întrețină spațiile din jurul blocurilor. Legea încă nu stabilește această chestiune imperativ, este o zonă de vid, nu este clarificată.
• Dacă oamenii care locuiesc la casă au această obligație, și cei de la bloc trebuie să o aibă, fiindcă ei folosesc acele spații. Plus că este o chestiune de deformare a unei conștiințe de cetățean, domnule sunt coresponsabil, nu să vină statul. La noi Primăria se ocupă de spațiile verzi mari dintre blocuri, părculețele. Conceptul este că niciun metru pătrat din oraș nu este în țara nimănui. Trebuie să aibă un responsabil”, a explicat Ilie Bolojan în 2019 pentru HotNews.ro.

Asociațiile de proprietari pot plăti o firmă să se ocupe de grădină sau o poate face un locatar, fie voluntar, fie plătit.

Citește aici mai mult.

Gard de 1 milion de lei pe strada Valea Oltului

În vara anului 2020, când primar era Gabriel Mutu, Primăria Sectorului 6 a reamenajat trotuarele și spațiile verzi de pe strada Valea Oltului.

Potrivit unui contract obținut de HotNews.ro, doar pentru gărdulețul verde pus pe margine instituția a plătit aproape 1 milion de lei. Gardul a fost cumpărat la kilogram, iar banii au ajuns la firma Geca Impex, care din 2016 are contract cu Primăria pentru întreținerea spațiilor verzi. Valea Oltului are o lungime de circa 1,5 km, dar gardurile nu au fost puse pe toată lungimea.

În ultimii ani este o modă ca primăriile din București să împrejmuiască fiecare spațiu verde cu gard, o afacere foarte profitabilă pentru firmele de profil. Decizia este una controversată deoarece în țările civilizate spațiile verzi sunt folosite de oameni, nu închise cu gard.

Citește aici mai mult.