Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică Programul Municipal de Restaurare. Principala prevedere este ca proprietarii de imobile monument istoric sau aflate în zonele protejate, indiferent de regimul de proprietate - public sau privat - vor fi restaurate pe cheltuiala municipalității, apoi redate proprietarilor. Daca sunt înstrăinate în 10 ani după restaurarea prin acest program, proprietarii trebuie să dea banii înapoi. Edmond Niculușcă, directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, spune că trebuie incluse în program circa 20 de imobile anual, ca acesta sa fie un succes, dar banii de restaurare vor fi alocați în funcție de posibilitățile financiare ale instituției.

Hanul Solacolu 8Foto: Hotnews

Până acum Bucureștiul a pierdut foarte multe imobile valoroase din cauza faptului că proprietarii, chiar fiind de bună-credință, au lăsat clădirile în paragină din cauza lipsei banilor și a unui ajutor în acest sens de la autorități. La Oradea, după ce Primăria s-a implicat atât cu ajutor financiar cât și cu taxarea imobilelor în paragină, zeci de clădiri vechi au fost reabilitate.

”Programul Municipal de Restaurare în primul rând este un mecanism de pionierat pentru București pentru că își propune să transforme clădirile istorice din centru într-o resursă de creștere economică și de dezvoltare durabilă. Este prima oară când vedem patrimoniul ca pe o resursă și nu ca pe o problemă. Este un mecanism de finanțare și de consultare a celor care dețin monumente istorice, fie persoane fizice sau juridice, de drept privat sau public, și creăm pentru prima oară un mecanism care să finanțeze restaurarea acestor clădiri pe baza unor criterii și cu ajutorul unui consiliu tehnico-științific”, a declarat Edmond Niculușcă pentru HotNews.ro.

Dacă imobilele sunt admise în program, practic proprietarii predau o casă în paragină Primăriei și primesc la final una restaurată.

”Dacă proprietarii îndeplinesc toate criteriile, adică au toate actele necesare să demonstreze că sunt proprietarii acelui imobil, așteaptă apelul anual al Primăriei Capitalei, depun toate documentele, după care acestea plus documentarul fotografic sunt preluate de consiliul tehnico-științific care analizează pe baza unui punctaj situația imobilului și dacă strânge un punctaj suficient de bun, intră în programul de finanțare. Apoi depinde în ce stadiu este, dacă proprietarul a făcut proiectarea, știe ce are de făcut și are nevoie doar să înceapă execuția lucrărilor, se finanțează asta. Dacă nu a făcut nimic, facem noi expertiza, proiectul, apoi lucrările, pe cheltuiala noastră”, a mai explicat Edmond Niculușcă.

Dacă proprietarul înstrăinează clădirea în termen de 10 ani de la finalizarea lucrărilor de restaurare, se recuperează banii investiți de Primărie, iar diferența revine proprietarilor.

Alocările bugetare pentru restaurare se vor face în funcție de posibilități.

”În mod evident că ne-am dori să includem anual cât mai multe clădri în program. În zonele protejate sunt 20.000 de imobile. Nu toate îndeplinesc criteriile, dar măcar jumătate. Însă depindem de finanțare. Căutăm surse de finanțare care să sprijine programul și nu ascund faptul că suntem în discuții importante cu instituții financiare externe, europene, care să ajute finanțarea programului. Realist, dacă anual avem în program 20 de clădiri, putem vorbi despre un succes”, a explicat Edmond Niculușcă.

Proiectul a intrat astăzi în dezbatere publică, însă nu este foarte clar dacă se va menține până la final și este posibil din punct de vedere legal ca primăria să finanțeze integral lucrările de restaurare.

”Noi deocamdată propunem ca proprietarii să nu dea înapoi banii investiți de municipalitate pentru restaurare, dar știm că nu este cea mai sustenabilă soluție. Ne dorim de fapt ca programul să funcționeze și vrem să facem o dezbatere amplă cu instituții financiare, proprietari, asociații de profil, ONG-uri, să găsim cea mai sustenabilă variantă pentru a salva patrimoniul. Problema patrimoniului bucureștean este că avem un fond construit epuizat, uzat în 80 de ani de folosire, el a fost naționalizat după '47, ocupat abuziv 50 de ani și alți 30 în care nu s-a făcut nimic. Acesta este motivul pentru care de fapt ne dorim să avem o amplă dezbatere publică despre cum ar trebui să finanțăm clădirile valoroase din centrul Bucureștiului care clar au nevoie de finanțare”, a mai explicat Edmond Niculușcă.

Principalele prevederi ale Programului Municipal de Resturare

• PMR are în vedere intervențiile la imobilele monumente istorice și la imobilele aflate în ansambluri de arhitectură și zone construite protejate, indiferent de proprietar, în condițiile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările și completările ulterioare, pe baza propunerilor primite de către Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, denumită în continuare AMCCRS, de la autorităţile administraţiei și instituțiile publice locale sau centrale, persoane fizice și juridice de drept public sau privat, proprietare ale unui imobil monument istoric sau ale unui imobil aflat în ansambluri de arhitectură și zone construite protejate din Municipiul București.
• AMCCRS elaborează anual și supune aprobării Primarului General al Municipiului București, Programul Municipal de Restaurare (PMR) a imobilelor monumente istorice și imobilelor aflate în ansambluri de arhitectură și zone construite protejate de pe teritoriul Municipiului București, asigurând atribuirea contractelor de cercetare, inventariere, definitivare a cărților funciare ale imobilelor monument istoric sau aflate în ansambluri de arhitectură și zone construite protejate, proiectare și execuție a lucrărilor de protejare, consolidare, restaurare, conservare și punere în valoare a obiectivelor cuprinse în acesta.
• Introducerea în PMR este guvernată de următoarele principii: Principiul priorității de protejare; Principiul continuității lucrărilor de intervenție; Principiul echilibrului și reprezentativității imobilului din punct de vedere al categoriei, valorii istorice, arhitecturale și cultural-turistice; Principiul potențialului economic și social al imobilului.
• În baza criteriilor, principiilor şi condițiilor prevăzute de prezentele Norme Metodologice, Consiliul tehnico-științific selecţionează cererile pentru care se acordă contribuţie financiară din partea autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea realizării lucrărilor de protejare şi de intervenţie asupra monumentelor istorice și imobilelor aflate în ansambluri de arhitectură și zone construite protejate.
• Imobilele incluse în PMR, proprietate publică a statului sau aflate în administrarea subunităţilor administrativ-teritoriale, a cultelor religioase recunoscute de lege, a autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, a instituțiilor sau serviciilor publice de interes local sau central vor fi puse la dispoziție către AMCCRS în calitate de autoritate contractantă pe toată perioada realizării investițiilor prin decizii ale acestora și/sau procese-verbale de predare-primire.
• Imobilele incluse în PMR, proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, se predau în folosință gratuită de către solicitant către executant pe toată perioada realizării investițiilor prin Proces-verbal de predare-primire.
• Pe perioada executării intervenţiilor în imobilele cu destinația integrală sau parțială de locuință ce sunt ocupate, dacă lucrările nu se pot efectua altfel, AMCCRS va asigura cazarea temporară a persoanelor în locuinţe de necesitate.
• Finanțarea PMR se asigură de la bugetul local, prin bugetul AMCCRS, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație, precum şi din alte surse legal constituite.

Programul vizează următoarele categorii de investiții:

• obiective cu risc seismic, încadrate în clasa R(s) I, din care fac parte construcţiile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare corespunzător stării- limită ultime, şi în clasa R(s) II, din care fac parte construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă, pentru care există proiect de specialitate privind protejarea sau intervenţia asupra imobilului monument istoric sau a imobilului aflat în ansambluri de arhitectură și zone construite protejate, la nivel de expertiză tehnică, studiu de fezabilitate, proiect tehnic cu caiet de sarcini şi detalii de execuţie, conform legislaţiei în vigoare, avizate de Ministerul Culturii, direct sau prin intermediul Direcției pentru Cultură a Municipiului București, pentru lucrări de consolidare, restaurare, conservare, după caz;
• lucrări de punere în siguranță, intervenții în primă urgență pentru imobilele monument istoric sau imobilele aflate în ansambluri de arhitectură și zone construite protejate, care prezintă pericol public sau care sunt în situația de a suferi pierderi majore și ireversibile de substanță istorică, conform Notelor tehnice de constatare elaborate în acest sens;
• proiecte-pilot prin care să se poată evidenția abordări și metode-model de cercetare, conservare, restaurare și punere în valoare a imobilelor monument istoric sau a imobilelor aflate în ansambluri de arhitectură și zone construite protejate, în limita a 10% din bugetul alocat.

Pot fi incluse ca eligibile în PMR următoarele categorii de imobile de pe teritoriul Municipiului București care beneficiază de regimul juridic de protecție de monument istoric:

• imobile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unității sau subunităților administrativ teritoriale, a instituțiilor sau serviciilor publice de subordonare centrală sau locală, a persoanelor juridice de drept public;
• imobile aflate în proprietatea cultelor religioase recunoscute de lege;
• imobile (construcții, inclusiv fațade, și terenuri) aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat.

Nu pot fi incluse în PMR și sunt considerate neeligibile următoarele categorii de imobile:

• imobile al căror drept de proprietate nu este înscris în Cartea Funciară;
• imobile aflate sub sechestru asigurător;
• imobile ipotecate;
• imobile aflate în litigiu privitor la dreptul de proprietate.

Solicitările de includere în PMR vor fi însoţite de o notă pentru fundamentarea realizării investiţiilor care va cuprinde:

• Regimul juridic și locativ al fiecărui imobil cuprins în solicitare;
• Sursa de finanțare existentă și/sau declaraţia pe propria răspundere a proprietarului monumentului istoric sau a imobilului aflat în ansambluri de arhitectură și zone construite protejate referitoare la faptul că nu dispune de resursele financiare necesare desfăşurării activităţii de evaluare, protejare sau de intervenţie, după caz;
• Justificarea realizării intervențiilor, precum și destinația avută în vedere a imobilului protejat (consolidat/restaurat/conservat) urmare a autoevaluării
• Încadrarea investiției într-una dintre cele 3 categorii

În baza unei solicitări scrise transmise AMCCRS de către solicitant, în cadrul PMR pot fi incluse şi construcţii monumente istorice cu lucrări de protejare sau intervenție aflate în diverse stadii de execuţie ori finalizate şi neexploatate.

Nu pot depune solicitări pentru includerea în PMR proprietarii imobilelor care au încălcat prevederile unui protocol sau contract privind finanțarea protejării imobilului, încheiat în ultimii 5 ani cu Municipiul București sau cu altă autoritate publică, inclusiv prin accesarea de fonduri europene.

Pentru imobilele aflate în ansambluri de arhitectură și zone construite protejate incluse în PMR, solicitantul va constitui o garanție imobiliară egală cu cuantumul contribuției AMCCRS pentru o perioadă de 10 ani. Garanţia imobiliară se recuperează în totalitate de la solicitant împreună cu dobânzile aferente, în situaţia în care imobilul în cauză a fost înstrăinat altei persoane cu excepţia Municipiului Bucureşti înainte de împlinirea perioadei de 10 ani de la constituirea garanţiei imobiliare. La data împlinirii termenului de 10 ani, garanţia imobiliară instituită asupra imobilului se stinge de drept.

Proiectul de act normativ, care poate fi consultat pe site-ul P.M.B. – www.pmb.ro - sau la sediul PMB, B-dul Regina Elisabeta, nr. 47, sector 5, va fi în dezbatere publică 30 de zile, până la data de 20.05.2021.

Cum a rezolvat Primăria Oradea situația

Primaria Oradea are mai multe programe pentru renovarea fatadelor, atat pentru cladirile monument istoric cat si pentru cele din zonele protejate.

Pentru cladirile monument, Primaria Oradea acorda proprietarilor imprumuturi rambursabile pe 5 ani, fara dobanda, si finanteaza 20% din valoarea lucrarilor - proiectul tehnic si dirigentia de santier - si faciliteaza obtinerea autorizatiei de construire. In plus, proprietarii sunt scutiti 5 ani de la plata impozitului. Cei care nu isi repara fatada sunt supra-impozitati - de trei ori mai mult ca restul.

Pentru cladirile care nu sunt monument istoric se aplica Legea Fatadelor. Aceasta lege stabileste mecanismul in baza caruia actionam. Consiliul Local stabileste o zona prioritara, de obicei in centrul orasului. Se face un inventar al cladirilor din zona respectiva si in cazul cladirilor degradate, proprietarii sunt notificati sa le repare. In termen de 60 de zile trebuie sa raspunda daca au bani sau nu sa intervina pe cheltuiala lor. Daca au bani, isi reabiliteaza singuri fatada, daca nu, intervine Primăria, face lucrarea și recuperează banii de la proprietari în 5 ani.

Citește aici mai mult.