Primăria Capitalei vrea să cumpere energie termică pentru zonele Colentina, Fundeni, Pipera și Aviației de la alți furnizori în afară de ELCEN, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Consiliu General, de pe 14 noiembrie. Contactat de HotNews.ro, Alex Burghiu, administratorul special al RADET, a explicat că CET-urile de la care ar urma să cumpere municipalitatea energie termică nu există, dar Burghiu spune că municipalitatea va face licitație și se va obliga să cumpere energie termică de la cine va construi un CET, ceea ce va încuraja investitorii. Prețul gigacaloriei va fi reglementat de ANRE.
”Se aprobă demararea de către RADET Bucureşti a procedurilor necesare în vederea achiziţionării de energie termică în zonele deficitare ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul Bucureşti, repectiv Pipera — Aviaţiei şi Colentina — Fundeni”, se arată în proiectul de hotărâre.
Alex Burghiu, Administratorul special RADET, spune că proiectul, dacă va fi adoptat de Consiliul General, va duce la liberalizarea pieței de energie termică. Acesta a explicat că din cauza desființării CET-urilor Titan și Pipera, apa caldă este adusă tocmai din Berceni, ceea ce cauzează probleme - apa nu prea mai ajunge la temperatura potrivită.
”Noi avem sistemul de termoficare proiectat cu 6 CET-uri mari. În momentul de față au dispărut două, Pipera și Titan, și s-au văzut foarte bine consecințele, în aceste cartiere apa caldă nu mai ajunge caldă. RADET cere acordul Consiliului General pentru demararea procedurilor de achiziție a energiei termice în zonele respective. Asta înseamnă că doresc să am acordul să înțep în rețea capacități noi pe care să le construiască cine va vrea, în zonele respective. Eu fac un caiet de sarcini în care spun că am nevoie de cantitățile x și y de energie termică într-un anumit areal. Facem o colaborare cu ISP, institutul care a proiectat sistemul, el îmi va face un calcul și îmi va spune exact ce am nevoie, să fie pe niște zone mai largi, să nu spună cineva că vrem să favorizăm sau că are cineva un teren acolo. Și cine vrea, după ce ia toate aprobările, se construiască un CET . Vom face un contract așa cum am cu ELCEN, cu Vest Energo, contact de achiziție energie termică. Vom face licitație, în care noi punem condiții, în cât timp să construiască CET-ul, de câtă energie avem nevoie, iar noi ne obligăm să cumpărăm de la ei pe o anumită perioadă de timp. Este o soluție pentru a reface sistemul. Noi ne-am apucat să refacem rețeaua de distribuție și am trecut la pasul doi, aducerea surselor de producție mai aproape de consumator”, a explicat Burghiu.
Acesta spune că în ultimii ani ELCEN nu a mai investit în modernizarea CET-urilor, iar din 2022 dacă nu respectă condițiile de mediu, trebuie să reducă producția, iar dacă nu o reduc vor plăti sancțiuni care se vor regăsi în prețul gigacaloriei.
”Vrem să nu mai existe acest monopol și Bucureștiul să plătească un preț real, dacă ei nu investesc nimic în CET-uri, prețul gigacaloriei tot crește și va fi plătit tot de bucureșteni. Știm prea bine că în 2022 ELCEN-ul are niște restricții pentru respectarea normelor de mediu și trebuie să reducă la 20% capacitatea de producție. Nu vor face acest lucru fiindcă rămâne Bucureștiul fără căldură, dar vom avea niște sancțiuni de la Uniunea Europeană. Acele sancțiuni vor fi translatate în prețul pe care consumatorii trebuie să-l plătească. Pe românește plătim pentru lipsa lor de investiții și pentru ineficiența managerială. Noi nu mai putem sta cu mâinile în sân și spunem așa, dacă privații doresc să construiască, să o facă. Nu cumpăr de la ELCEN, ci de la cine vrea să construiască. Prețul îl va stabili ANRE”, a mai spus Burghiu.
Acesta este de părere că în 2-3 ani se poate construi un CET nou iar alimentarea acestor cartiere de la o sursă din apropriere va reduce costurile de transport și pierderile. În prezent RADET mai cumpără energie de la un CET privat.
”RADET mai cumpără energie termică din sectorul privat, de la Vest Energo, este cu doi lei mai mic prețul față de ELCEN. Liberalizez piața, astfel încât cine vrea să construiască un CET să o poată face”, a explicat Burghiu.
Investiții anunțate
Omul de afaceri Constantin Bucur, care deține Vest Energo din București, fostul CET Militari, a declarat în luna octombrie că se străduiește din 2010 să obțină aprobările necesare de la autorități pentru a construi două centrale termice noi în partea de nord a Capitalei, însă până în prezent ar fi primit doar răspunsuri negative.
"Am privatizat o centrală mică în 1994, iar în 2010 am făcut investiții de circa 30 milioane euro, cu care am eficientizat centrala. Eu nu știu cum s-a ajuns la situația asta cu datoria imensă a ELCEN către RADET. Eu am dat RADET-ului preț mai mic și cu 20% (la agentul termic livrat – n.r.), am rezistat, am modernizat centrala, iar în momentul de față am pus și 3 kilometri de conductă preizolată, din Bulevardul Preciziei până în Apusului. N-am nici o pierdere, nimic. Eu administrez Vest Energo de 25 de ani, în timp ce la RADET s-au schimbat directorii de fiecare dată când s-a schimbat puterea politică, iar la ELCEN la fel, și de fiecare dată lucrurile se luau de la capăt, se schimba tot ce făcuseră cei de dinainte. Eu zic că se poate. Eu, ca privat, am putut. Am cotă de piață de 3,5% din sistemul de termoficare", a spus Bucur, la o dezbatere pe tema viitorului sistemului centralizat de încălzire organizată de Expert Forum, potrivit profit.ro.
Uite CET-ul, nu e CET-ul
În 2018, primarul Gabriela Firea a anunțat că municipalitatea ar putea construi un nou CET prin compania municipală Energetica, însă se pare că s-a renunțat la idee.
Municipalitatea mai dorește să construiască un incinerator de deșeuri cu o capacitate de 235.000 de tone pe an, care va arde deșeurile ce ajung acum la groapa de gunoi și va produce energie electrică și termică. Valoarea investiției ar fi de 146 milioane de euro, iar instalaţia de tratare a deșeurilor ar urma să fie funcțională până în 2023.
Pentru amplasarea incineratorului sunt propuse 3 amplasamente: Baza RATB Titan (strada Nicolae Teclu), CTE Progresu (strada Pogoanelor nr. 1A) și CTE București Sud (strada Releului nr. 2B). Incineratorul ar urma să fie construit cu fonduri europene, însă proiectul a stârnit numeroase controverse deoarece incineratorul ar folosi o cantitate mai mare de deșeuri decât produce orașul și ar polua.
0
5
