Dosarul Ridzi-2 mai este blocat in Parlament de aproape 9 luni. De 49 de zile Comisia juridica din Camera Deputatilor nu a discutat doua cereri formulate de DNA: una pentru urmarire penala si una pentru perchezitie informatica. Monica Iacob Ridzi si-a prezentat punctul de vedere si a participat la sedintele din Parlament. Potrivit regulamentului Camerei, toate formalitatile erau indeplinite iar cererea trebuia discutata de indata. Presedintele comisiei, Daniel Buda (PDL) a explicat ca, in cele 49 de zile, nu a pus in discutie cerereile DNA din doua motive: comisia a avut de adoptat legea micii reforme si Monica Iacob Ridzi a avut probleme de sanatate.

  •       Vezi in text si ce alte legi cruciale au blocat dosarul de coruptie Ridzi-2 mai: o lege pentru crematorii sau o lege pentru Ziua Culturii Nationale.
  •       Pe 7 septembrie 2010 Monica Iacob Ridzi si-a prezentat punctul de vedere. Dupa acesta data Comisia Juridica nu mai are nici un impediment birocratic pentru a tergiversa votarea in plen a cererilor DNA.

Dupa sapte luni de blocaj cauzat de un presupus concediu, pe 7 septembrie Monica Iacob Ridzi a transmis un punct de vedere Comisiei Juridice. Potrivit regulamentului Camerei, dupa acesta formalitate, presedintele comisiei parlamentare trebuia sa puna in dezbatere cererea DNA si in cadrul comisiei sa se redacteze un raport care urma sa ajunga in plenul Camerei Deputatilor.

Prin vot, parlamentarii urmau sa decida daca sunt de acord cu perchezitia DNA sau nu. Potrivit procedurilor parlamentare aceste cereri se discuta in procedura de urgenta. Regulamentul Camerei Deputatilor insa nu prevede nici o sanctiune daca procedura nu este respectata.

Au trecut 49 de zile de cand presedintele Comisiei Juridice, Daniel Buda (PDL), a primit scrisoarea Monicai Iacob Ridzi si de cand nu mai exista nici un motiv legal pentru care cererea DNA sa nu fie pusa in discutie in cadrul comisiei. “Din motive neintelese de mine, presedintele comisiei nu pune cererea pe ordinea de zi”, a declarat vicepresedintele Comisiei juridice Alina Gorghiu (PNL).

Daniel Buda sustine ca are doua motive intemeiate pentru care a blocat cererea DNA. “Au intervenit alte motive. A existat o presiune pentru adoptarea legii micii reforme. Pe de alta parte, dumneaei si copilul au fost bolnavi. Daca altii nu au strangeri de inima, eu mai am, chiar daca nu pare. Stiu ce presiune se creeaza in asemenea situatii. Eu nu vreau sa o am pe constiinta”, a explicat Daniel Buda. El a promis ca in urmatoarele doua saptamani cererea DNA va fi discutata.

Faptul ca Monica Iacob Ridzi a fost bolnava in aceasta perioada procedural nu este relevant. Comisia este cea care trebuie sa intocmeasca un raport favorabil sau nefavorabil care are valoare consultativa. In final decizia asupra cererilor DNA este luata de plenul Camerei Deputatilor.

Pana pe 7 septembrie, Comisia juridica nu putea sa intocmeasca raportul pentru ca nu avea punctul de vedere al Monicai Iacob Ridzi. Dupa acesta data nu mai exista nici un fel de impediment birocratic pentru care comisia sa nu prezinte raportul Camerei Deputatilor care sa se pronunte prin vot.

La o simpla consultare a listelor de sedinte ale Comisiei juridice se observa ca pe langa legea micii reforme, au fost discutate zeci de alte proiecte legislative. Iata o lista cu legile pentru care presedintele comisiei a decis sa nu puna pe ordinea de zi cererea DNA in cazul de coruptie Ridzi-2 mai:

  • Proiect de Lege pentru acordarea recompenselor financiare elevilor premianţi la olimpiadele şcolare internaţionale
  • Proiect de Lege privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare
  • Proiect de Lege privind declararea zilei de 15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale
  • Solicitare din partea Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO privind sesizarea cu propunerea legislativă privind protejarea patrimoniului cultural imaterial.

In scrisoarea depusa pe 7 septembrie la Comisia Juridica, fostul ministru al turismului i-a acuzat pe anchetatori ca, de fapt, ei sunt cei care trag de timp: "Procurorii au solicitat un aviz de perchezitie inutil, au tergiversat nejustificat procedurile de ancheta si au generat un circ mediatic in ce ma priveste", afirma fostul ministru al tineretului intr-o aparare intinsa pe 16 pagini, trimisa deputatilor din Comisia juridica. Vezi aici explicatiile fostului ministru Ridzi.

Istoria dosarului de coruptie

  • Ministerul Justitiei a anuntat ca a transmis miercuri, 10 februarie 2010, presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, solicitarea Directiei Nationale Anticoruptie de incuviintare a unei perchezitii informatice in dosarul privind pe Monica Iacob Ridzi si o a doua cerere de incepere a urmaririi penale pe numele aceluiasi fost ministru. Solicitarea a fost primita din partea DNA pe 9 februarie.
  • Ministerul precizeaza ca, potrivit Constitutiei si prevederilor legale in vigoare, in cazul ministrilor care, la data inceperii urmaririi penale, sunt si membri ai Parlamentului Romaniei, cererile de retinere, arestare sau perchezitie se incuviinteaza de Camera din care fac parte. Solicitarea se adreseaza presedintelui Camerei Deputatilor sau Senatului de catre ministrul Justitiei.
  • Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a decis marti, 16 februarie, sa transmita Comisiei juridice scrisoarea fostului ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi privind concediul prenatal. Fostul ministru al Tineretului a transmis presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, o scrisoare in care arata ca se afla in concediu prenatal si nu poate sa vina la dezbaterile pe acest subiect din Comisia juridica sau din plen. De atunci, cererea DNA se afla blocata in Camera Deputatilor.

Ce contine dosarul Ridzi-2 mai

Cercetarea penala a fost declansata in urma anchetei publicate de Gazeta Sporturilor in 16 iunie 2009, potrivit careia festivitatile organizate de Ministerul Tineretului si Sporturilor cu ocazia Zilei Tineretului (2 Mai 2009), care au avut un buget de circa 600.000 de euro, au fost incredintate fara licitatie unor companii private.

Mai mult, cererea de oferta privind organizarea evenimentelor a fost trimisa de catre MTS catre trei firme, din care doua (Artisan Consulting SRL si Compania de Publicitate Mark SRL) aveau actionari comuni si sediul in acelasi apartament. Potrivit mass media, onorariile formatiilor care au concertat in cadrul evenimentului sau costurile scenelor utilizate au fost mult supraevaluate.

Potrivit Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, "in cauza exista indicii ca in cursul anului 2009, Iacob Ridzi Monica Maria, in calitate de ministru al Tineretului si Sportului, impreuna cu alti functionari ai acestui minister, ajutati si de administratorii a doua firme private, au prejudiciat bugetul ministerului prin incheierea a trei contracte de servicii fara ca, in prealabil, sa fie organizata si derulata vreo procedura de atribuire potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006.

Totodata, exista indicii ca pentru ascunderea incalcarii dispozitiilor legale in materia achizitiilor publice au fost intocmite, ulterior incheierii celor trei contracte, inscrisuri care sa ateste in mod nereal derularea procedurii de achizitie. Fostul ministru a solicitat administratorului retelei informatice sa stearga date informatice pentru a nu fi descoperite, scop in care, acesta a accesat fara drept sistemele informatice ale Ministerului Tineretului si Sportului si a sters inregistrarile.