La doar doua zile diferenta, Camera Deputatilor s-a mobilizat si a adoptat modificarile la legea ANI. Proiectul de lege a mers catre Senat care a stabilit ca dezbaterile la comisiile de specialitate sa se finalizeze pana la sfarsitul saptamanii iar pe 11 mai sa se dea votul final in plenul Senatului. Amanarea dezbaterilor de la comisii duce la un decalaj al termenului de 10 zile cerut de Traian Basescu.
Curtea Constitutionala a constatat, in 14 aprilie, ca anumite prevederi ale Legii 114, privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate sunt neconstitutionale, inclusiv articolul 13 care stabileste atributiile ANI, respectiv verificarea declaratiilor de avere si interese, controlul depunerii la termen a acestora, constatarea neconcordantelor sau a nerespectarii hotararilor legale, constatarea incompatibilitatilor si sesizarea organelor de urmarire penala, dar si aplicarea sanctiunilor.
Curtea Constitutionala motiveaza declararea drept neconstitutionale a catorva articole din legea de functionare a ANI prin faptul ca Agentia ar avea atributii peste cele normale pentru un organ administrativ, creandu-se confuzie intre ancheta si judecata. In plus, CCR sustine ca, la data pronuntarii deciziei privind ANI, niciun judecator al Curtii nu a fost instiintat cu privire la desfasurarea vreunei proceduri de verificare in privinta sa de catre Agentia de Integritate.



















Conform principiului moral de reprezentativitate cetateanul este suveran , reprezentantul ales (nu pe liste) are datoria de a respecta increderea acordata temporar de cetateanii ce l-au desemnat sa-i reprezinte .
Actuala clasa politica a incetat sa mai fie legitima in fata cetatenilor de aproape doi ani timp in care a persistat sa sfideze principiile republicane aducind poporului si statului prejudicii imense .
Procentul de reprezentativitate este fals , o treime din electorat (exilul, diaspora si migratia temporara ) aproape sase milioane de electori nu pot influenta desfasurarea evenimentelor chiar daca sint cei mai avizati electori , influenta lor este simbolica de ordinul a 1.7 % din totalul electorilor la scara nationala chiar daca reprezinta 34.73% din electorat , imens, nu ?!
Electoratul national impartit in doua grupari distincte activi si seniori se manifesta printr-o abtinere de ordinul a 30 % la cel mai inalt nivel de participare , astfel incit procentul maxim de prezenta atins va fi de ordinul a 50% din totalul electoratului .
Clasa politica actuala este legitimata de votul seniorilor amagiti de promisiuni si lozinci bine rodate influentati de pensionarii ce provin din structurile fostului partid stat .
Electoratul activ , o treime din totalul populatiei , constituie deocamdata singura forta ce poate influenta scena politica printr-un vot unitar spre o platforma politica si chiar atunci ramin mari semne de intrebare .
Detalii pe releu : http://www.universulromanesc.com
perioada de observare a acestor drepte ar trebui sa fie suficient de mare incat sa permita o schimbare a unor generatii
Este clar ca statul, in actuala structura, nu se potriveste cu felul de a fi al romanilor. Poate statul ar trebui sa se limiteze numai la legi si la institutii de impunere a legii.
Sanatatea, educatia, transporturile, sistemul de pensii ce-a facut statul cu ele? Sa-i lase si pe privati sa conduca si sa gestioneze aceste domenii ca precis iese o treaba mai buna.