Plenul reunit al Parlamentului a adoptat, miercuri, cu 203 voturi pentru si 94 impotriva, o declaratie critica la adresa presedintelui Klaus Iohannis si a Consiliului Superior al Magistraturii, propusa in urma cu circa trei saptamani, intr-o forma usor modificata, de presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu. In declaratie presedintele Klaus Iohannis este acuzat de "abuz de drept" si de "uzurpare" a "dreptului exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere". Traian Basescu (PMP), Catalin Predoiu (PNL) si Vlad Alexandrescu (USR) s-au opus adoptarii proiectului de declaratie, criticand atat textul, cat si initiativa in sine. UDMR a sustinut ca "Textul putea fi mai bine formulat", insa a anuntat ca va vota pentru adoptarea declaratiei.
In cadrul dezbaterii proiectului de declaratie, prim-vicepresedintele PNL Catalin Predoiu a criticat dur declaratia propusa de Calin Popescu Tariceanu de reafirmare a rolului si prestigiului Parlamentului, despre care a spus ca se incadreaza perfect in ipoteza "drumul spre iad este pavat cu bune intentii", deoarece in loc sa serveasca scopului de intarire a rolului si credibilitatii Parlamentului, declaratia lui Tariceanu nu face altceva decat sa respire autarhism si intoleranta.
"Drumul spre iad este pavat cu bune intentii. Proiectul de declaratie supus dezbaterii se incadreaza perfect in aceasta nefericita ipoteza. Suntem total de acord cu intarirea rolului, credibilitatii si prestigiului Parlamentului. Problema este ca proiectul de declaratie nu serveste acestui scop", a declarat Catalin Predoiu de la tribuna Parlamentului.
Prim-vicepresedintele PNL a enumerat defectele, in opinia sa, ale proiectului de declaratie, printre care intoleranta puterii legislative fata de puterea judecatoreasca si, totodata, lupta Parlamentului pentru suprematie in raport cu presedintia. "Metoda e cooperarea, masura e moderatia. Acest proiect nu respira cooperare, ci autarhism si intoleranta, musteste de excese", a mai spus prim-vicepresedintele PNL, potrivit news.ro.
Senatorul PMP Traian Basescu si-a exprimat dezacordul miercuri, in plenul reunit al celor doua Camere, cu proiectul de declaratie a Parlamentului care a fost propus spre adoptare de catre presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu.
"Consider ca este o initiativa gresita. Este ca si cum am vrea sa votam niste obligatii si drepturi constitutionale foarte clar precizate in Constitutia Romaniei. Pentru ce ne trebuie o declaratie ca sa ne facem atributiunile?", a spus Traian Basescu.
Fostul presedinte a afirmat ca exista probleme comportamentale ale parlamentarilor care se incearca sa fie ascunse in spatele unei declaratii, pe care o considera neinspirata. De asemenea, a spus Basescu, "exagerarile" din document nu sunt in regula, deoarece ii vor face criticabili pe parlamentari.
"Cine v-a pus, dragi deputati, sa va duceti la procurorul general sa-l intrebati daca puteti voi sa va reangajati salariatii din mandatul trecut pe cabinetele parlamentare. Pai cine v-a pus sa inchinati Parlamentul procurorilor? Pai cine v-a pus, dragi parlamentari, sa mergeti la CSM sa intrebati daca dati gratiere pe trei ani, pe cinci ani si ei v-au spus: nu, trei, si ati venit cu scufita in mana la Comisiile juridice sa spuneti: da, facem trei, cand va spune Constitutia ca sunteti cei care legifereaza. Pai cine va pune dragilor sa va tot caciuliti la institutii altele decat Parlamentul? Daca vreti autoritate, comportati-va ca atare", a afirmat senatorul Traian Basescu, conform Agerpres.
Senatorul Vlad Alexandrescu a declarat ca USR considera "ca proiectul acestei declaratii neaga ordinea constitutionala a Romaniei si nu va putea in niciun fel sa voteze pentru adoptarea lui". De asemena, Alexandrescu a subliniat faptul ca "acest proiect de declaratie porneste de la un fapt irelevant si propune o filosofie o statului cu care niciun caz Parlamentul Romaniei nu va putea fi de acord, credem noi."
"Faptul ca Parlamentul Romaniei am adoptat o lege de respingere a OUG 13 si de adoptare a Ordonantei 14 a prelungit actiunea presedintelui. Presedintele a aparat parlamentul aratand ca guvernul a gresit, guvernul a recunoscut aceasta greseala si Parlamentul a intarit aceasta judecata si actiune rezidentiala desfasurata in limetele constitutiei. iata de ce ipoteze de la care porneste declaratia este cu totul falsa.", a spus Vlad Alexandrescu de la tribuna parlamentului.
UDMR a fost singurul partid care nu face parte din coalitia de guvernare si a anuntat ca va vota pentru adoptarea declaratiei, desi "textul putea fi mai bine formulat".
"Sunt de acord cu observatiile unor antevorbitori. Acest text putea fi mai bine formulat. Mai mult, poate era bine sa se fi dezbatut intr-o comisie reunita ca sa se faca aceste mici ajustari, dar in sine, textul este un semnal ca ceva nu e in ordine: separatia puterilor in stat, caci nu e corect ca o autoritate si nu ma refer doar la situatia in care DNA cerceteaza cum s-a ajuns la un proiect de lege sau o ordonanta, ci in cea in care alte autoritati incearca sa influenteze decizii ale unor autoritati alese pe ideea de oportunitate. (...) Ca atare, daca textul este asa cum este, noi vom vota pentru acest text care putea sa fie mai bine formulat pentru ca suntem convinsi caa trebuie sa dam un semnal clar ca ceva nu este in ordine in structura noastra de separatie a puterilor in stat.", a spus deputatul UDMR Marton Arpad, in fata Plenului Reunit.
Presedintele Senatului a raspuns criticilor spunand ca nu are "pretentia" ca textul declaratiei este "perfect" si ca dorinta sa este alta, aceea de a arata ca "multe institutii trebuie sa cunoasca foarte bine cateva principii fundamentale ale functionarii statului de drept"
"CSM doreste sa fie independent in cadrul arhitecturii institutionale, dar CSM pare sa doreasca aceasta independenta numai in raport cu Parlamentul pentru ca atunci cand observam cand presedintele actual s-a dus la CSM, imediat, impreuna cu presedintele au depus contestatiile pe care le cunoasteti la CCR. (...) Parlamentul reprezinta poporul, cetatenii, iar presedintele republicii reprezinta statul. Nu ma pot abtine sa nu fac o remarca care ar fi trebuit facuta mai demult. Vreau sa intelegem cu totii: presedintele reprezinta statul si nu este seful statului. Nu merge aceasta institutie dupa formula din marina sau din armata: Comanda la mine", a declarat Calin Popescu Tariceanu ca raspuns la criticile aduse initiativei.
- Declaratia Parlamentului
In declaratia adoptata de Parlament, presedintele Klaus Iohannis este acuzat de "abuz de drept" si de "uzurpare" a "dreptului exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere".
"Parlamentul Romaniei saluta clarificarile pe care CCR le-a adus in decizia sa din 8 februarie 2017, declarand neintemeiate sesizarile CSM si presedintelui Romaniei. Ceea ce a facut oportuna si necesara decizia CCR este absenta manifesta a bunei credinte in interpretarea legii fundamentale de catre reprezentanti institutionali ai autoritatii judecatoresti, ca si abuzul de drept al presedintelui Romaniei, care recurge la sesizarea fara temei a CCR doar in scopul blocarii unui proces politic democratic", se arata in declaratia adoptata de Plenul Reunit al Camerei.
In document, Parlamentul califica "drept neconstitutionale si inacceptabile judecatile pe care fie Presedintele Romaniei, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanti ai Ministerului Public le formuleaza la adresa unor decizii si activitati ale Guvernului". De asemenea, in declaratia asumata de legislativ se mai arata ca "Asemenea activitati uzurpa ilegal si abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere"
In declaratie se arata ca Parlamentul califica "drept neconstitutionale si inacceptabile judecatile pe care fie Presedintele Romaniei, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanti ai Ministerului Public le formuleaza la adresa unor decizii si activitati ale Guvernului"
In Declaratia citata se precizeaza ca "Parlamenul considera ca recenta decizie a CCR trebuie sa puna capat odata pentru totdeauna actiunilor concertate de subminare a rolului si prestigiului Parlamentului" si ca, prin aceasta Declaratie, "Parlamentul isi reafirma suprematia politica fata de toate celelalte institutii publice".
In textul declaratiei este evidentiat faptul ca "modul direct de alegere a presedintelui a indus impresia gresita ca cel ales este primul reprezentant al natiunii, ca ar fi un presedinte absolut al romanilor, mai legitim si mai reprezentativ decat Parlamentul".
"Presedintele, odata ales, devine prin efectul Constitutiei exterior societatii, ocupand o pozitie de mediator intre aceasta si autoritatile publice. Presedintele Romaniei reprezinta statul roman (Articolul 80, Aliniatul 1) cele trei puteri ale acestuia - legislativa, executiva si judecatoreasca - fiind nu numai separate intre ele, dar si distincte de societatea cetatenilor, care este "fundamentul" statului, dar nu se confunda cu acesta (articolul 4, aliniatul 1). Parlamentul este organul care asigura legatura constitutionala intre Presedinte si societate, asa cum subliniaza procedura care-i cere Presedintelui sa depuna juramantul de investitura in plenul reunit si sa incredinteze apoi presedintilor celor doua Camere documentul pe care a semnat juramantul. Parlamentul oglindeste deci vointa societatii, in timp ce presedintele exprima arhitectura institutionala a statului si o explica atunci cand este necesar", se explica in document.
Potrivit textului, Parlamentul este "unica autoritate legiuitoare a tarii" dupa cum stipuleaza art 61, alin. 1 din Legea fundamentala si "nimeni si in nicio materie nu-si poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativa a Parlamentului, care este unica si indivizibila".
Un alt aspect din declaratia Parlamentului evidentiaza ca dupa votul de incredere acordat de Parlament Guvernului, Executivul si toate organele administratiei publice se supun controlului parlamentar, Legislativul fiind "singura instanta politica in fata careia Guvernul este raspunzator pentru intreaga sa activitate".
Amintim ca proiectul de declaratie, intr-o forma usor modificata, a fost propus de Calin Popescu Tariceanu, in urma cu circa trei saptamani, intr-o sedinta a conducerii Parlamentului, insa atunci Liviu Dragnea, liderul Camerei Deputatilor, s-a opus si a supus la vot ordinea de zi a sedintei din aceea zi fara propunerea sefului Senatului.
2
34
