PNL a depus joi o sesizare la Curtea Constitutionala la hotararea redactata de Senat privind votul dat in 25 martie pentru cererea de incuviintare a arestarii lui Dan Sova, a anuntat viceliderul grupului senatorilor PNL, Tudor Barbu, dupa depunerea sesizarii. Hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial miercuri seara.
In textul acestei sesizari liberalii afirma ca Senatul ar fi trebuit ca, in hotararea redactata la solicitarea CCR, sa isi asume deiciza prin care incuviinteaza sau nu retinerea si arestarea preventiva a senatorului Dan Sova.
"Constatam ca hotararea, astfel cum este redactata, e lipsita de decizia, fie ea de respingere ori admitere, privind cererea parchetului asupra careia Senatul avea libertatea sa se pronunte.
Consideram ca redactarea hotararii s-a facut cu incalcarea considerentelor Curtii Constitutionale, atestarea rezultatului votului dat cu privire la cererea de incuviintare a arestarii senatorului Dan-Coman Sova, asa cum este cuprins in dispozitivul deciziei acesteia, neputand fi facuta printr-o 'hotarare de constatare' care lasa loc la interpretari. Senatul trebuia sa-si asume decizia prin care incuviinteaza ori nu retinerea si arestarea preventiva a senatorului in cauza.
Mai mult, Biroul permanent a transmis Comisiei juridice, in vederea redactarii proiectului de hotarare a Senatului, Decizia Curtii Constitutionale nr.261/2015, desi prevederile Regulamentului de organizare si functionare a serviciilor Senatului, aprobat prin Hotararea Biroului permanent nr.14/2013 privind structura organizatorica a serviciilor Senatului, cu modificarile si completarile ulterioare, dispun ca 'Serviciul proceduri si evidenta legislativa indeplineste urmatoarele atributii redacteaza proiectele de hotarari ale Senatului, precum si corespondenta asociata acestora'."
Potrivit lui Barbu, aceasta hotarare a Senatului "sfideaza legile si in primul rand Constitutia".
"Grupul senatorial liberal depune o contestatie adresata Curtii Constitutionale in ceea ce priveste hotararea Senatului in cazul Dan Sova. Sunt foarte multe temeiuri legale, lucruri legate de jurisprudenta CCR, sunt foarte multe pagini de argumente pe care liberalii le-au pus la dispozitia judecatorilor Curtii pentru a sustin un demers firesc de altfel, acela de contestare a unei hotarari care sfideaza legile si in primul rand Constitutia", a declarat Tudor Barbu, joi, la Senat, citat de Agerpres.
El a afirmat că este un "caz unic în istoria post-decembristă", fiindcă, în cazul Şova, Regulamentul Senatului a fost utilizat de Putere ca un "subterfugiu" pentru a evita prevederile constituţionale.
"Este caz unic în istoria post-decembristă să ieşi în faţa presei tu, Călin Popescu Tăriceanu, tu, Victor Ponta, oricine din arcul guvernamental, să spui că te-ai bazat pe un articol dintr-un Regulament evident neconstituţional prin faptul că a fost modificat chiar de Senatul României ca fiind neconstituţional, să invoci o lege care se referă la Statutul deputaţilor şi senatorilor - evident neconstituţională, ca dovadă că a fost modificată prin votul senatorilor în unanimitate. Deci senatorii ştiau că este o lege neconstituţională. Tăriceanu ştia că este neconstituţională, că avem un Regulament neconstituţional. La Senat au utilizat acest subterfugiu de a evita Constituţia României", a spus Barbu.
Liberalul a explicat că articolele 1, 72 şi respectiv 76 din Constituţie stabilesc cadrul legal referitor la încuviinţarea cererilor de reţinere şi arestare preventivă cu privire la parlamentari.
"Articolul 1 din Constituţie spune că această cărticică este sfântă. Nu poţi face lege într-o ţară care se respectă fără să ţii cont de Constituţia acelei ţări. Articolul 72 din Constituţie, la paragraful doi, spune că senatorii şi deputaţii pot fi reţinuţi, percheziţionaţi şi arestaţi doar cu încuviinţarea Camerei din care fac parte. Al treilea lucru pe care îl invocăm din Constituţia României este articolul 76, paragraf doi, unde se spune că legile şi hotărârile date prin vot de Senat şi de Camera Deputaţilor se fac cu majoritatea parlamentarilor prezenţi - senatori sau deputaţi", a explicat acesta.
Un alt argument adus în discuţie de liberali în contestarea adresată CCR vizează, potrivit lui Barbu, faptul că Senatul nu constată, ci hotărăşte.
"Hotărârea, atenţie, spune că noi constatăm. Senatul României nu constată niciodată. Senatul României hotărăşte. Hotărârea (privind cazul Şova - n.r.) spune că noi, senatorii, constatăm că s-au întrunit sau nu s-au întrunit nişte criterii. Nu. Senatul nu constată decât în momentul în care este vorba despre încetarea mandatului unui senator. În rest, senatorii hotărăsc. Ori această Hotărâre spune că noi constatăm, ceea ce este un motiv nu doar de contestare la CCR, ci un motiv de îngrijorare în ce priveşte respectul domnului Tăriceanu şi al celor din PSD care îl susţin faţă de Constituţie şi electorat", a mai declarat Barbu.
Întrebat ce aşteptări au liberalii cu privire la decizia pe care o vor dispune judecătorii CCR, Barbu a spus: "Curtea în înţelepciunea ei va decide ceea ce consideră conform legii de organizare şi funcţionare şi conform înţelepciunii pe care o au distinşii judecători". 
Presedintele Curtii Constitutionale a declarat joi dimineata ca votul pentru incuviintarea arestarii senatorului Dan Sova ar trebui reluat daca hotararea publicata de Senat privind votul dat in 25 martie este neconstitutionala.
"Voi ati vrea sa va spun acum asa: daca vine la noi dosarul acela si admitem, il aresteaza pe Sova. Nu pot sa va spun asa ceva, pentru ca nici nu-i adevarat. Deci se reia votul, se face alta hotarare", a raspuns Augustin Zegrean cand a fost intrebat daca, in situatia in care hotararea este declarata neconstitutionala, se interpreteaza votul din 25 martie.
Hotararea are un singur articol si "constata ca nu au fost intrunite conditiile cerute de art.24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor si de art. 173 din Regulamentului Senatului, pentru a incuviinta retinerea si arestarea preventiva a domnului senator Sova Dan-Coman".
Proiectul de hotarare al Senatului in cazul Dan Sova, redactat marti de catre Comisia Juridica la cererea Biroul Permanent, a fost adoptat miercuri in acelasi for si trimis la Monitorul Oficial.
Ca urmare a deciziei CCR, Senatul avea obligatia de a redacta hotararea, de a comunica hotararea si de a o publica in Monitorul Oficial.
Intrebat daca este la latitudinea Senatului sa decida in baza carei legi - Constitutie, Regulament sau Statutul senatorilor si deputatilor - a fost luata respectiva hotarare, Zegrean a precizat: "Da, este la latitudinea lor si mai mult decat atat, acea hotarare va putea fi atacata la CCR de cei care vor considera ca este nelegala sau neconstitutionala".
Vezi in atasament textul sesizarii, pe care il redam si mai jos, INTEGRAL:
"Catre CURTEA CONSTITUTIONALA
Consideram neconstitutionala Hotararea Senatului nr.32 din 25 martie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I-a, nr.271 din 22 aprilie 2015, prin care Senatul constata ca nu au fost intrunite conditiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor si de art.173 din Regulamentul Senatului, pentru a incuviinta retinerea si arestarea preventiva a domnului senator SOVA Dan - Coman, pentru urmatoarele considerente:
1. In fapt, Biroul permanent, in sedinta din 21 aprilie 2015, a aprobat cu opt voturi pentru si doua voturi impotriva, convocarea Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, la orele 17.00, pentru a redacta proiectul de hotarare a Senatului in conformitate cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 261 din 8 aprilie 2015 referitoare la cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Senatul Romaniei, cerere formulata de Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Prin Decizia nr.261 din 8 aprilie 2015, Curtea Constitutionala a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Senatul Romaniei, declansat de refuzul acestuia din urma de a redacta si publica hotararea care atesta rezultatul votului dat in Plenul Senatului.
De asemenea, Curtea a decis ca Senatul are obligatia de a redacta hotararea adoptata in sedinta Plenului din 25 martie 2014 prin care atesta rezultatul votului dat cu privire la cererea de incuviintare a arestarii senatorului Dan-Coman Sova, de a comunica hotararea autoritatilor publice competente si de a o publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
Comisia juridica, intrunita in sedinta din 21 aprilie 2015, in prezenta tuturor membrilor sai, a adoptat, cu majoritate de voturi, urmatorul proiect de hotarare:
"SENAT
Proiect HOTARARE
Vazand cererea ministrului justitiei, la solicitarea Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, transmisa Senatului cu nr. 2/22716/13.03.2015, in vederea incuviintarii retinerii si arestarii domnului SOVA Dan - Coman, senator in Parlamentul Romaniei,
Vazand Raportul intocmit de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari, adoptat la data de 18 martie 2015,
Vazand Procesul - verbal intocmit de Comisia de numarare a voturilor, redactat si prezentat in sedinta de plen din 25 martie 2015, potrivit caruia:
1. numarul total al senatorilor: 168
2. numarul total de voturi exprimate: 151, din care
voturi 'pentru': 79; voturi 'contra': 67; voturi anulate: 5,
Vazand dispozitiile art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor si dispozitiile art. 173 din Regulamentul Senatului,
Intrunit in sedinta in plen, in data de 25 martie 2015,
SENATUL
Adopta prezenta Hotarare:
Articol unic - Constata ca nu au fost intrunite conditiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor si de art. 173 din Regulamentul Senatului, pentru a incuviinta retinerea si arestarea preventiva a domnului senator SOVA Dan - Coman.
PRESEDINTELE SENATULUI,
CALIN CONSTANTIN ANTON POPESCU TAR1CEANU
Bucuresti, redactata in data de 22 aprilie 2015
Nr.32
2. Biroul permanent al Senatului, in sedinta din 16 martie 2015, a hotarat transmiterea la Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a scrisorii domnului Robert Marius Cazanciuc, ministrul justitiei, prin care transmite cererea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de incuviintare a retinerii si arestarii preventive a domnului senator Sova Dan - Coman, pentru intocmirea raportului.
De asemenea, a transmis Comisiei juridice referatul Directiei Nationale Anticoruptie din 13 martie 2015, intocmit in dosarul penal nr. 122/P/2012.
Comisia juridica, in sedinta din 18 martie 2015, a hotarat, cu majoritate de voturi, sa admita solicitarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, transmisa Senatului Romaniei, in vederea incuviintarii retinerii si arestarii privind pe domnul Sova Dan-Coman, senator in Parlamentul Romaniei, in Dosarul penal nr. 122/P/2012, transmisa Senatului cu Adresa nr.2/22716/13.03.2015, si sa supuna plenului Senatului adoptarea prezentului raport, intocmit cu respectarea prevederilor art.172 din Regulamentul Senatului, cu modificarile si completarile ulterioare, si solicitarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In urma dezbaterilor care au avut loc in sedinta Plenului Senatului din 25 martie 2015, desfasurata cu respectarea cvorumului legal prevazut de art.67 din Constitutie, prin votul senatorilor prezenti, cererea de incuviintare a arestarii senatorului Dan-Coman Sova a intrunit 79 de voturi pentru, 67 de voturi impotriva, 5 voturi fiind anulate, situatie juridica ce a fost consemnata in procesul-verbal al sedintei. Procedura, insa, nu a fost finalizata prin formalizarea rezultatului votului in actul juridic care sa il consfinteasca. Concret, Senatul nu a adoptat o hotarare prin care sa respinga cererea formulata de ministrul justitiei, aratand doar ca s-a pronuntat prin vot secret asupra cererii care nu a intrunit numarul de voturi necesar pentru incuviintarea retinerii si arestarii unui senator, potrivit prevederilor legale in vigoare la acea data, respectiv art.24 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor si art.173 din Regulamentul Senatului, in conformitate cu care hotararile prin care se solutionau astfel de cereri se adoptau cu votul majoritatii membrilor camerei.
Inexistenta unei hotarari a Senatului privind incuviintarea sau respingerea cererii parchetului a atras sesizarea Curtii Constitutionale de catre presedintele Consiliului Superior al Magistraturii care a reclamat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala dintre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Senatul Romaniei.
Astfel, Curtea Constitutionala prin Decizia nr.261 din 8 aprilie 2015 a aratat ca Senatul, ca de altfel toate celelalte autoritati publice care se afla in raporturi juridice constitutionale intre ele, are obligatia constitutionala de a colabora institutional in formele prevazute de lege, adoptand actele care angajeaza din punct de vedere juridic institutia si comunicandu-le in forma oficiala reglementata de lege.
Totodata, Curtea a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Senatul Romaniei, declansat de refuzul acestuia din urma de a redacta si publica hotararea care atesta rezultatul votului dat in Plenul Senatului.
In consecinta, Curtea a decis ca Senatul are obligatia de a redacta hotararea adoptata in sedinta plenului din 25 martie 2015 prin care s-a pronuntat cu privire la cererea de incuviintare a arestarii senatorului Dan-Coman Sova, de a comunica hotararea autoritatilor publice competente si de a o publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
3. In drept, potrivit art.72 alin.(2) din Constitutia Romaniei, republicata 2003, Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Art.67 din legea fundamentala, prevede ca: Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor. si art.76 alin.(2) dispune ca: Legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera..
De asemenea, potrivit Constitutiei Romaniei, art.1 alin.(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
Potrivit art.147 alin.(4) din legea fundamentala Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.
In sustinerea sesizarii noastre intelegem sa invocam jurisprudenta Curtii Constitutionale care, prin deciziile sale pronuntate dupa revizuirea Constitutiei, au admis exceptiile de neconstitutionalitate care au avut ca obiect cvorumul legal necesar adoptarii hotararilor Camerelor Parlamentului.
In acest sens, exemplificam: Decizia Curtii Constitutionale nr.392 din 17 aprilie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.11 alin.(3) din Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, prin care s-a constatat:
In activitatea parlamentara, potrivit art.67 din Constitutie referitor la "Actele juridice si cvorumul legal", Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta majoritatii deputatilor si senatorilor. Sub acest aspect, prevederile constitutionale mentionate stabilesc categoriile de acte juridice pe care le adopta Parlamentul, precum si cvorumul legal necesar adoptarii lor.
In ceea ce priveste adoptarea hotararilor fiecarei Camere sau ale Camerelor reunite ale Parlamentului, legiuitorul face distinctie intre hotararile parlamentare care se adopta cu majoritatea absoluta de voturi, sens in care exemplificam cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constitutie, referitoare la adoptarea sau modificarea regulamentelor parlamentare, si hotararile care se adopta cu majoritate simpla de voturi, de exemplu hotararile asa cum dispune alin. (2) al aceluiasi articol constitutional. Acestea, in conditiile in care numarul celor prezenti este de cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor fiecarei Camere.
Asadar, Curtea constata ca, de regula, hotararile Parlamentului se adopta cu majoritate simpla de voturi, daca Legea fundamentala nu prevede altfel. Or, in afara dispozitiilor art. 76 alin.(1), Constitutia prevede ca in unele domenii hotararile pot fi adoptate doar cu votul majoritatii membrilor celor doua Camere. In acest sens sunt, de exemplu, prevederile constitutionale ale art.95 alin.(1), potrivit carora Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, precum si cele ale art.103 alin.(3), in temeiul carora Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
Analizand cuprinsul art.11 alin.(3) din Legea nr.3/2000, criticat ca fiind neconstitutional, Curtea constata ca acesta dispune ca hotararea prin care Parlamentul isi exprima punctul de vedere asupra referendumului initiat de Presedintele Romaniei se adopta "cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor". Or, asa cum s-a aratat deja, potrivit art.76 alin. (2) din Constitutie, hotararile Parlamentului, asadar si cea la care face referire textul de lege criticat, se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti. In consecinta, Curtea constata ca dispozitiile art.11 alin. (3) din Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului sunt neconstitutionale, intrucat incalca prevederile art.76 alin.(2) din Constitutie.
Prin Decizia nr.261 din 8 aprilie 2015, Curtea Constitutionala a constatat ca, potrivit dispozitiilor constitutionale, in conditiile respectarii cvorumului legal de sedinta, regula care guverneaza adoptarea hotararilor Parlamentului este intrunirea cvorumului decizional al majoritatii simple de voturi, respectiv jumatate plus unu din numarul senatorilor si/sau deputatilor prezenti la sedinta, exceptiile de la aceasta regula fiind expres prevazute de Legea fundamentala. Astfel, pe langa situatia reglementata de art.76 alin.(1) referitoare la hotararile prin care se adopta sau se modifica regulamentele parlamentare, Constitutia mai prevede patru situatii in care Parlamentul, in camere reunite, adopta hotarari cu votul majoritatii absolute a membrilor sai, respectiv jumatate plus unu din numarul senatorilor si deputatilor, si anume in cazurile care privesc: suspendarea Presedintelui Romaniei art.95 alin.(1), acordarea increderii Guvernului art.103 alin.(3), adoptarea unei motiuni de cenzura prin care se retrage increderea Guvernului art.113 alin.(1) sau adoptarea unei motiuni de cenzura in procedura angajarii raspunderii Guvernului art.114 alin.(2). De asemenea, Constitutia cere intrunirea unei majoritati calificate de vot, respectiv doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, in cazul hotararii adoptate in sedinta comuna a Camerelor Parlamentului prin care Presedintele Romaniei este pus sub acuzare pentru inalta tradare.
Din analiza acestor dispozitii constitutionale rezulta ca toate hotararile adoptate de Camera Deputatilor sau de Senat, in sedinte separate, cu exceptia celor referitoare la regulamentele proprii de organizare si functionare, urmeaza regula stabilita de dispozitiile art.76 alin.(2) din Constitutie, respectiv se adopta cu votul' majoritatii membrilor prezenti in fiecare Camera.
Un alt aspect pe care dorim sa-l semnalam in sesizarea noastra, din punct de vedere procedural, il constituie continutul hotararii care, desi nu are o denumire, priveste o constatare, asa cum reiese din redactare. Potrivit prevederilor regulamentare, singura materie in care atat Senatul, cat si Camera Deputatilor au adoptat hotarari privind o constatare, a fost cea a incetarii unor mandate de senator, respectiv de deputat care, evident, produce efecte juridice clare, neinterpretabile. Or, in speta, nu intelegem caracterul hotararii de constatare a rezultatului unui vot (care nu a fost intrunit potrivit prevederilor legale in vigoare), practic o simpla consemnare. Teoretic, consemnarea rezultatului votului mentionat ar trebui sa produca efecte. In acest sens, constatam ca hotararea, astfel cum este redactata, e lipsita de decizia, fie ea de respingere ori admitere, privind cererea parchetului asupra careia Senatul avea libertatea sa se pronunte.
Consideram ca redactarea hotararii s-a facut cu incalcarea considerentelor Curtii Constitutionale, atestarea rezultatului votului dat cu privire la cererea de incuviintare a arestarii senatorului Dan-Coman Sova, asa cum este cuprins in dispozitivul deciziei acesteia, neputand fi facuta printr-o hotarare de constatare care lasa loc la interpretari. Senatul trebuia sa-si asume decizia prin care incuviinteaza ori nu retinerea si arestarea preventiva a senatorului in cauza.
Mai mult decat atat, Biroul permanent a transmis Comisiei juridice, in vederea redactarii proiectului de hotarare a Senatului, Decizia Curtii Constitutionale nr.261/2015, desi prevederile Regulamentului de organizare si functionare a serviciilor Senatului, aprobat prin Hotararea Biroului permanent nr.14/2013 privind structura organizatorica a serviciilor Senatului, cu modificarile si completarile ulterioare, dispun ca:
4.1.2 Serviciul proceduri si evidenta legislativa
Art. 36. - Serviciul proceduri si evidenta legislativa indeplineste urmatoarele atributii:
a) redacteaza proiectele de hotarari ale Senatului, precum si corespondenta asociata acestora;
Avand in vedere argumentele expuse, va solicitam admiterea sesizarii de neconstitutionalitate a Hotararii Senatului nr. 32 redactata in data de 22 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I-a, nr.271 din 22 aprilie 2015, prin care Senatul constata ca nu au fost intrunite conditiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor si de art.173 din Regulamentul Senatului, pentru a incuviinta retinerea si arestarea preventiva a domnului senator SOVA Dan - Coman."
***
Miercuri, prim-vicepresedintele PNL Catalin Predoiu a declarat ca presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, a incalcat in acest caz si legea penala. "Eu cred ca atunci cand a comis abuzul de putere la desfasurarea votului in cazul senatorului Sova, dl Tariceanu a incalcat si legea penala. Prima prioritate este sa presam cumva pe cai democratice, judiciare, obtinerea acestei hotarari de recunoastere a literei Constitutiei, motiv pentru care vom si ataca la CCR formula pe care a gasit-o dl Tariceanu, dar in paralel merita si o analiza si o eventuala plangere penala", a spus Predoiu, intr-o conferinta de presa.
Intrebat miercuri daca risca acuzatii de abuz in serviciu, presedintele Senatului a raspuns: "Atata vreme cat Senatul s-a conformat deciziei Curtii Consitutionale, nu stiu care ar putea fi acuzatia de abuz, dar sigur ca sunt mult nepriceputi care vorbesc de multe lucruri."
Pe de alta parte, Tariceanu si-a exprimat saptamana aceasta nemultumirea ca Parlamentul "incepe sa imparta suveranitatea in privinta misiunii sale legiuitoare" cu Curtea Constitutionala.
"Parlamentul incepe sa imparta suveranitatea in privinta misiunii sale legiuitoare cu Curtea Constitutionala. Aceasta impartire de suveranitate o acceptam ca atare sau incercam sa o corectam si sa lasam Parlamentul singura institutie legiuitoare din Romania. Observam de curand, saptamana trecuta, CCR ia decizii care sunt obligatorii pentru Parlament, e un lucru nu stiu daca chiar inedit, dar aproape inedit", a sustinut Tariceanu marti, citat de Agerpres, la dezbaterile Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constitutiei.
1
10
